Secolele XX-XIX

Tratatul de la București (1913) 

Cucerirea ultimelor teritorii otomane din Balcani de către statele care și-au câștigat recent independența a  determinat izbucnirea războaielor balcanice între 1912-1913. Primul Război Balcanic a condus la formarea unei alianțe alcătuită din Serbia, Muntenegru, Bulgaria și Grecia: finalitatea războiului a constat în cucerirea majorității teritoriilor otomane în Europa. Fiind nemulțumită de câștigurile teritoriale înregistrate, Bulgaria începe o ofensivă îndreptată împotriva foștilor aliați, care însă se termină cu  intrarea României în război și capitularea Bulgariei. 

Tratatul de la București a stabilit granițele pe care Serbia, Grecia și România le împărțeau cu Bulgaria. Efectele acestui tratat se vor traduce prin aderarea Bulgariei de partea Puterilor Centrale în timpul Primului Război Mondial. 

Obținerea Cadrilaterului de la Bulgaria 

Tratatul de la București a confirmat statutul României de putere regională și de garant al securității în Balcani. În ceea ce privește câștigurile teritoriale, delegația României, condusă de premierul Titu Maiorescu, a obținut de la Bulgaria Cadrilaterul (Dobrogea de Sud) și obligația acesteia de a-și distruge fortărețele aflate în apropierea noilor granițe cu România. Așadar, deși România a reușit să obțină noi teritorii, implicarea directă în cadrul celui de-Al Doilea Război Balcanic, a atras puternica antipatie a Bulgariei, care va încerca să se răzbune după izbucnirea Primului Război Mondial. 

Tratatul de la Buftea (1918)

Izbucnirea Revoluției Bolșevice,  iminenta ieșire din război a Rusiei și ocuparea Bucureștiului de către trupele Puterilor Centrale au împins România către obținerea unui armistițiu. Semnat la 7 mai 1918 și ratificat de Parlamentul României în iunie, Tratatul de la Buftea nu a fost promulgat de Regele Ferdinand I, ceea ce a determinat anularea înțelegerilor semnate de premierul Alexandru Marghilorman în mai și reintrarea României în război de partea Antantei în noiembrie.

Tratatul prevedea condiții grele pentru România, precum:

• Concesionarea tuturor exploatărilor petroliere din România către Germania pentru o perioadă de 90 ani;
• Cedarea controlului trecătorilor din Carpați către Austro-Ungaria;
• Cea mai mare parte a Dobrogei era cedată Puterilor Centrale, inclusiv Brațul Sfântul Gheorghe;
• Totuși, unirea Basarabiei cu România era acceptată.

Conferința de Pace de la Paris (1919-1920)

Sfârșitul Primului Război M...