Regimurile politice în perioada interbelică

Perioada interbelică a reprezentat un punct de turnură în istoria ideologiei politice mondiale. Între anii 1918-1939 se conturează două mari curente ideologice extremiste: comunismul (extrema stângă) şi fascismul (extrema dreaptă). Ambele sisteme politice se bazează pe constrângerea şi teroarea cetăţenilor, statul fiind condus de către un singur partid. Pe cealaltă parte se situează sistemul democratic, bazat pe libertăţile şi drepturile cetăţeneşti. Perioada interbelică a reprezentat doar un interludiu, o perioadă de repaus, între cele două mari război mondiale.

Fascismul italian

Ascensiunea fascismului a fost strâns legată de activitatea politică a lui Benito Mussolini, un fost editor de ziar socialist din Italia. Acesta s-a plasat în fruntea nemulţumiţilor italieni care doreau o reformă radicală a ţării. Mulţi cetăţeni considerau că Italia a fost nedreptăţită la Conferinţa de Pace de la Paris (1919), în urma căreia nu a primit toate teritoriile cerute. De asemenea, statul peninsular se afla într-o profundă criză economică. Mussolini creează Partidul Naţional Fascist pe data de 9 noiembrie 1921. Partidul era de extremă dreaptă, naţionalist, revanşard şi cu puternice accente totalitare. Pentru Mussolini, fascismul însemna „totul în Stat, nimic în afara Statului şi nimic împotriva Statului”.

Visul fasciştilor italieni era de a crea un Imperiu al Italiei pe modelul anticului Imperiu Roman, a cărui moştenitor era statul italian. Unul dintre obiectivele principale ale partidului fascist era de a asigura un „spaţiu vital” (spazio vitale), care urma a fi colonizat de către poporul italian. Astfel, o importantă ţintă a fasciştilor era controlul asupra Mării Mediteraneene. De asemenea, Italia trebuia să îşi extindă şi imperiul colonial în Africa. În toamna anului 1922 are loc „Marşul asupra Romei”, o acţiune politico-militară a organizaţiei paramilitare a fasciştilor, denumită „Cămăşile negre” (Squadistri), în fruntea căreia s-a aflat Mussolini. În urma acestei lovituri de stat, Regele Italiei Victor Emanuel III îl desemnează pe Mussolini drept prim-ministru al ţării. În următorii ani noul premier desfiinţează şi scoate în afara legii toate partidele anti-fasciste. Mussolini va considera comu...