Test 1
Subiectul I
Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Este o însuşire a senzaţiilor:
a. integralitatea
b. tonalitatea afectivă
c. distributivitatea
d. structuralitatea
2. Imaginea perceptivă a cărţii aflate în faţa ta, este:
a. o imagine secundară
b. rezultatul imaginației
c. o imagine primară
d. un simbol figurativ
3. Procesul psihic care constituie un punct de plecare şi suport intuitiv pentru desfăşurarea raţionamentelor este:
a. atenţia
b. senzația
c. voinţa
d. reprezentarea
4. Una dintre funcţiile motivaţiei este:
a. funcţia expresivă
b. funcţia persuasivă
c. funcţia de orientare a acţiunii
d. funcţia de cunoaştere
5. Mersul săltăreţ, sprinţar, cu care se îndreaptă Mircea spre casă, bucuros pentru că a câştigat trofeul campionatului şcolar de şah al liceului, evidenţiază o proprietate a proceselor afective. Aceasta este:
a. expresivitatea
b. polaritatea
c. mobilitatea
d. intensitatea
6. Clasificarea atenţiei în atenţie involuntară, voluntară şi postvoluntară are drept criteriu:
a. gradul de generalitate
b. prezenţa sau absenţa înţelegerii
c. prezenţa sau absenţa voinței
d. direcţia principală de orientare a atenţiei
7. Face parte din categoria proceselor psihice reglatorii:
a. voinţa
b. imaginaţia
c. memoria
d. percepţia
8. Un rol important în procesul creativ revine:
a. procedeelor algoritmice
b. gândirii convergente
c. rigidității memoriei
d. procedeelor euristice
9. Structura motivaţională de maximă generalitate, ce cuprinde ansamblul ideilor şi teoriilor despre om, natură şi societate, este:
a. motivul
b. concepţia despre lume şi viaţă
c. interesul
d. convingerea
10. Sentimentul îndoielii face parte din categoria sentimentelor:
a. etice
b. estetice
c. intelectuale
d. morale
Rezolvare
1 – B
2 – C
3 – D
4 – C
5 – A
6 – C
7 – A
...
Subiectul al II-lea
A. În coloana din stânga sunt enumerate caracteristici ale memoriei, iar în coloana din dreapta sunt numerotate enunţuri adevărate referitoare la acestea. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga şi cifra corespunzătoare din coloana din dreapta.
a. Caracterul selectiv | 1. Este dat de modificările aduse atât subiectului care memorează, cât şi materialului de memorat. |
b. Caracterul relativ fidel | 2. Se referă la faptul că fixarea şi reactualizarea informaţiilor se realizează în concordanţă cu particularităţile de timp şi spaţiu ale situaţiei. |
c. Caracterul situaţional | 3. Este dat de înţelegerea informaţiilor memorate, păstrate şi reactualizate şi de organizarea acestora după criterii de semnificaţie. |
d. Caracterul inteligibil | 4. Presupune realizarea întipăririi şi reactualizării informaţiilor în funcţie de vârsta, gradul de cultură, preocupările, interesele celui care memorează. |
5. Se referă la faptul că fixarea şi reactualizarea informaţiilor se realizează cu aproximaţie, deoarece intervin: caracterul activ al memoriei, trăsăturile de personalitate ale individului, uitarea. |
12 puncte
B. Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
Afectarea accidentală a mecanismului complex al limbajului atrage tulburări în sfera gândirii iar dereglările gândirii se manifestă şi prin dificultăţi ale comunicării. Aşadar, gândirea se formează şi se dezvoltă prin intermediul limbajului, în absenţa căruia rămâne la un stadiu primitiv.
Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:
1. Menționați două procese/fenomene psihice la care face referire, în mod explicit, textul. 4 puncte
2. Precizați trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice menționate la punctul 1. 6 puncte
3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați una dintre operațiile gândirii.
4 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, importanţa limbajului intern. 4 puncte
Rezolvare
A.
a – 4, b – 5, c – 2, d – 3
B.
1. Două procese psihice la care face referire textul sunt: limbajul și gândirea.
2. Trei caracteristici ale gândirii sunt: caracterul mijlocit, caracterul procesual și caracterul abstract-formal.
3. Una dintre operațiile gândirii este comparația. Un exemplu de utilizare a acesteia este atunci când se evidențiază...
Subiectul al III-lea
Citiți, cu atenție, următorul text:
Bonaparte a terminat Școala superioară de la Paris clasificat al 42-lea din 58, iar caracterizarea sa ni-l prezintă ca: „rezervat și studios, preferă studiul oricăror distracții, foarte aplicat la științele abstracte și foarte puțin curios în privința celorlalte, cunoaște temeinic matematicile și geografia, tăcut, distant, iubind singurătatea, capricios, înclinat spre egoism, vorbește puțin, energic în răspunsuri, prompt și sever în manifestări, un mare amor propriu, ambițios și aspiră la totul”. (…) Chaptal, unul dintre memorialiștii vremii, îl prezintă pe Bonaparte ca având o complexitate fizică și morală care nu se aseamănă cu a nici unui alt personaj istoric. Era mic de statură, fizionomia expresivă, corpul sănătos, curajul extrem, spiritul și corpul inepuizabile la oboseală. Din cele mai grele campanii se întorcea mai gras. În viața de toate zilele nu respecta nicio regulă, el n-avea ore regulate nici pentru masă, nici pentru somn. Uneori, abia culcat, se scula și lucra toată noaptea. Sobru, el nu avea preferințe culinare și rareori masa lui dura mai mult de 10-12 minute. Bonaparte obosea miniștrii printr-o corespondență activă și zilnică. El uza fără milă oamenii aflați în serviciul său și foarte rar era mulțumit de serviciul lor.” (…)
După mărturiile lui Roederer, „Bonaparte era totdeauna concis, franc, câteodată brutal, însă totdeauna interesant”. (…)
În timpul audiențelor nu suferea ca interlocutorul să se apropie de el, nu dădea niciodată mâna, nu mulțumea pentru serviciile făcute, își exprima mulțumirea și aprobarea prin tăcere. Întrebările lui erau clare, precise, tehnice. „Pentru ce?” era întrebarea care revenea mereu. Nu-i plăcea să audă cuvântul imposibil, se încrunta când i se răspundea cu „poate”, „dacă”, „probabil”. (…) Memoria lui înmagazinează enorm, reține amănuntul și creierul lui prelucrează. El este un calculator exact, care nu acționează decât pe date sigure. Ascendentul lui asupra celorlalți este strivitor. (Gheorghe Eminescu - Napoleon Bonaparte, Vol.
1) Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:
A. Menţionaţi, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al lui Napoleon Bonaparte. Precizați, din text, două idei/afirmații prin care să justificați răspunsul dat. 6 puncte
B. Considerați că Napoleon Bonaparte era o persoană exigentă? Precizați, prin apel la text, un motiv prin care să susțineți răspunsul dat. 4 puncte
C. Textul îl prezintă pe Bonaparte ca având o complexitate fizică și morală care nu se aseamănă cu a nici unui alt personaj istoric. Menționați, pe baza textului dat, două motive care susţin acest fapt. 6 puncte
D. Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul lui Napoleon Bonaparte, conform teoriei lui G.W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale caracterului acestuia. 10 puncte
E. Formulaţi un argument prin care să respingeţi afirmaţia potrivit căreia inteligenţa este o aptitudine specială. 4 puncte
Rezolvare
...