Testul 6

Subiectul I

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa A și sursa B.

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiţi documentul internațional din 1945, precizat în sursa A. 2 puncte 

2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la Partidul Comunist. 2 puncte 

3. Menţionaţi câte un lider politic precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte 

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că transformarea economiei se realizează prin industrializare. 3 puncte 

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 

6. Prezentaţi alte două fapte istorice din politica internă a României postbelice care au loc în primul deceniu după 1945, în afara celor la care se referă sursa B. 6 puncte 

7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni politice desfășurate în perioada 1965-1985, în România. 4 puncte

Rezolvare:

1. Declaraţia privind Europa Eliberată

2. “Partidul Comunist şi aliaţii acestuia au devenit din ce în ce mai puternici pe măsura intensificării luptei politice în România.”

...

Subiectul al II-lea

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa aceasta.

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiţi principele României, precizat în sursa dată. 2 puncte 

2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele descrise în sursa dată. 2 puncte 

3. Menţionaţi „actul fundamental‟ al României adoptat în 1866 și o prevedere a acestuia cu privire la învățământ, la care se referă sursa dată. 6 puncte 

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la presă. 6 puncte 

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Senat, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte 

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un proiect politic elaborat în spațiul românesc, în perioada 1848-1858, a contribuit la constituirea statului român modern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte 

Rezolvare:

...

5. Senatul României a devenit, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, una dintre cele mai importante instituții democratice ale statului român modern, aleasă de poporul român, cu rol major în adoptarea legislației:. Informațiile prin care îmi susțin punctul de vedere sunt:

...

Subiectul al III-lea

30 de puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre autonomii locale și organizare instituțională în spațiul românesc (secolele al IX-lea – al XVII-lea), având în vedere:

  • menţionarea a două asemănări între autonomiile locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XI-lea și precizarea uneia dintre aceste autonomii;
  • menționarea a două aspecte politice din secolul al XIII-lea, cu privire la spațiul dintre Carpați și Dunăre;
  • prezentarea unui fapt istoric referitor la instituțiile centrale din spațiul românesc extracarpatic, desfășurat în a doua jumătate a secolului al XIV-lea;
  • formularea unui punct de vedere referitor la organizarea instituțională din spațiul intracarpatic, în secolele al XVI-lea - al XVII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată

Eseu despre autonomii locale și organizare instituțională în spațiul românesc (secolele al IX-lea – al XVII-lea)

Autonomiile locale aferente spațiului românesc în secolele al IX-lea – al XI-lea au stat la baza formării statelor medievale românești și au reprezentat centre de rezistență a populației romanizate în fața popoarelor migratoare. Preferința construirii de așezări în zonele de deal sau munte, în special pe cursul văii unui râu, se numără printre lucrurile comune pe care aceste forme de organizare prestatală le-au împărtășit. Această preferință poate fi explicată atât prin caracterul defensiv pe care Carpații și Subcarpații l-au oferit românilor, cât și prin resursele naturale mult mai bogate pe care le regăsim aici, în comparație cu zonele de șes.

O altă asemănare...

...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in