Testul 5

Subiectul I

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa A și sursa B.

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe: 

1. Numiți domnul ales în anul 1859, precizat în sursa B. 2 puncte 

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la „fruntașii pașoptiști”. 2 puncte 

3. Menționați cele două Principate Române la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte 

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că suzeranitatea otomană este formală. 3 puncte 

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 

6. Prezentaţi două acțiuni desfășurate în anul 1864, în statul român modern. 6 puncte 

7. Menţionaţi o asemănare între proiectele politice referitoare la statul român modern, elaborate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. 4 puncte

Rezolvare:

...

6.

Două acțiuni desfășurate în anul 1864, în statul român modern, sunt: lovitura de stat prin care Alexandru Ioan Cuza a dizolvat Adunarea Legiuitoare la României și proclamara...

...

Subiectul al II-lea

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa aceasta.

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiţi ideologia precizată în sursa dată. 2 puncte 

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte 

3. Menţionaţi măsura legislativă din 1948 și o consecință a acesteia, precizate în sursa dată. 6 puncte 

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la justiție. 6 puncte 

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la organismele Ministerului de Interne, înființate în 1949, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte 

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia regimul politic totalitar din România se consolidează în perioada 1965-1980. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Rezolvare:

...

6. Începând cu anul 1965, la conducerea României vine Nicolae Ceaușescu. Astfel, în anul 1965 se adoptă o nouă constituție, care avea rolul să sublinieze statutul de stat independent al României și progresele realizate de aceasta pe drumul socialismului. Constituţia din anul 1965 a schimbat denumirea statului român din Republica Populară Română în Republica Socialistă România. În Constituție se preciza clar că România este ...

...

Subiectul al III-lea

30 de puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a spațiului românesc în a doua jumătatea a secolului al XIV-lea – secolul al XV-lea, având în vedere:

  • precizarea unui stat medieval din spațiul românesc extracarpatic și prezentarea unei acțiuni diplomatice desfășurate de reprezentantul instituției politice centrale din acest stat în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea;
  • menționarea a două conflicte militare la care participă românii, în prima jumătate a secolului al XV-lea și a două asemănări între acestea;
  • formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice la care participă românii în perioada 1451-1490 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Eseu despre evoluția politică a spațiului românesc în a doua jumătatea a secolului al XIV-lea – secolul al XV-lea

Perioada secolelor XIV-XV a fost sinonimă pentru stațiul românesc cu formarea statelor medievale românești extracarpatice și dobândirea independenței acestora în relație cu Regatul Ungariei. Pentru a-și menține acest statut, domnitorii munteni și moldoveni au fost nevoiți să apeleze la diferite instrumente de politică externă, iar încheierea de tratate cu puterile vecine, în funcție de contextul geopolitic al vremurilor, a fost una dintre cele mai folosite abordări.  

Astfel, domnitorul Mircea cel Bătrân a consolidat politica internă a Țării Românești și a reușit să transforme acest stat medieval într-un important pol de putere la sud de Carpați. Pentru a menține echilibrul de putere în regiune și pentru...

...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in