Testul 4
Subiectul I
30 de puncte
Citiţi, cu atenţie, sursa A și sursa B.
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți puterea suzerană a României, precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la prerogativele domnitorului în domeniul legislativ. 2 puncte
3. Menționați domnitorul și legea fundamentală a statului român la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că sistemul parlamentar se caracterizează prin rolul preponderent al Legislativului. 3 puncte
5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două acţiuni desfășurate de români, în anul 1877, în afara celor la care se referă sursa B. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între prevederile a două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în 1848. 4 puncte
Rezolvare:
...
6. Printre acțiunile desfășurate de români în anul 1877 regăsim redactarea Declarației de Independentă a României față de Imperiul Otoman. Deși îmbrăca un aspect mai mult formal, suzeranitatea otomană împiedica recunoașterea statului român ca entitate suverană la nivel internațional. În contextul izbucnirii Războiului Ruso-Turc la sud de Dunăre, dar și a ostilităților româno-otomane pe linia Dunării, Mihail Kogălniceanu citește în Parlament...
...
Subiectul al II-lea
30 de puncte
Citiţi, cu atenţie, sursa aceasta.
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnitorul Țării Românești precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi acțiunea diplomatică din 1459 și un motiv al acceptării acesteia de către domnul Moldovei, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la evenimentele istorice care au loc în anul 1462. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile desfășurate în anul 1467, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia reprezentantul instituției politice centrale din Moldova participă la relațiile internaționale din perioada 1491-1500. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte
Rezolvare:
1. Vlad Țepeș
2. Secolul al XV-lea
3. Acțiunea diplomatică întreprinsă de Ștefan cel Mare în anul 1459 a constat în încheierea unui tratat de alianță cu regele Poloniei, Cazimir. Domnitorul a apelat la această abordare de politică externă deoarece...
Subiectul al III-lea
30 de puncte
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția României în perioada 1951- 1985, având în vedere:
- menționarea a două fapte istorice desfășurate în România, în perioada 1951-1964 și a câte unei caracteristici a fiecăruia;
- precizarea legii fundamentale a României adoptate în deceniul șapte al secolului al XX-lea și prezentarea unei prevederi a acesteia;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția României între anii 1971-1985 și susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
Eseu despre evoluția României în perioada 1951- 1985
Jumătatea secolului al XX-lea surprinde România sub influența politică și economică a Uniunii Sovietice. Perioada 1951-1964 a adus multiple schimbări majore statului român, printre cele mai importante numărându-se redactarea Constituției de la 1952 și retragerea armatelor sovietice, prezente pe teritoriul țării noastre încă din 1944. Constituția de la 1952 transforma România într-un stat dependent de Uniunea Sovietică, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Așadar, acum regăsim, pentru prima dată, numele unui alt stat în constituția României, fapt care a lipsit cu desăvârșire inclusiv în perioada 1866-1878, când Imperiul Otoman era puterea suzerană, iar independența nu era încă câștigată.
...