Testul 3

Subiectul I

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa A și sursa B.

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe: 

1. Numiți liderul politic sovietic precizat în sursa B. 2 puncte 

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Gheorghiu-Dej. 2 puncte 

3. Menționați două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. 6 puncte 

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că partidele istorice au fost desființate. 3 puncte 

5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte 

6. Prezentați alte două acţiuni desfășurate în România, în perioada 1951-1970, în afara celor la care se referă sursele A și B. 6 puncte 

7. Menţionaţi o asemănare între practicile politice utilizate în România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea. 4 puncte

Rezolvare:

1. Stalin

2. Gheorghe Gheorghiu-Dej își dorea ca revolta maghiară din 1956 să nu contagieze și societatea românească.

3. ...

...

Subiectul al II-lea

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa aceasta.

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiţi alianța politico-militară precizată în sursa dată. 2 puncte 

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte 

3. Menţionaţi prim-ministrul guvernului român și acțiunea desfășurată de acesta, la care se referă sursa dată. 6 puncte 

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la Pacea de la Brest-Litovsk. 6 puncte 

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele desfășurate pe front în anul 1917, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte 

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România se implică în anul 1916 în relațiile internaționale. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia). 4 puncte

Rezolvare:

...

6. România s-a implicat în anul 1916 în relațiile internaționale prin semnarea Tratatului de Alianță cu Antanta, încheiat între Ionel Brătianu și reprezentanții puterilor Antantei, în august, la București. Deoarece prevedea drepturile teritoriale ale României asupra ...

...

Subiectul al III-lea

30 de puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a spațiului românesc în Evul Mediu, având în vedere:

• precizarea unui izvor istoric în care sunt atestate autonomiile locale din spațiul românesc intracarpatic în secolele al IX-lea – al XI-lea și menționarea a două caracteristici ale acestora;
• menționarea a două informații din Diploma Cavalerilor Ioaniți referitoare la autonomiile locale din spațiul sud-carpatic;
• prezentarea unei acțiuni desfășurate în deceniul patru al secolului al XIV-lea, în procesul de constituire a statului medieval românesc din Sudul Carpaților;
• formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile politice desfășurate în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, în spațiul românesc dintre Carpați și Dunăre şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Eseu despre evoluția politică a spațiului românesc în Evul Mediu

Gesta Hungarorum reprezintă principalul izvor istoric scris din care ne putem schița o imagine a autonomiilor locale din spațiul românesc intracarpatic în perioada secolelor al IX-lea – al XI-lea. Scrisă în jurul anului 1200 de Anonymus, cronica menționează voievodatele și cnezatele lui Gelu, Glad și Menumorut și descrie o parte a luptelor pe care triburile maghiare le-au avut împotriva vlahilor în încercarea de a-și asigura dominația în Transilvania. Se pare că și atunci, ca și acum, Transilvania era locuită de mai multe populații, din care îi amintim pe vlahi, bulgari și slavi. De asemenea, Anonymus relatează prezența păstorilor vlahi, inclusiv în zona Câmpiei Panonice la momentul apariției triburilor maghiare în regiune.

Formațiunile prestatale din Transilvania de azi nu ...

...