Testul 2

Subiectul I

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa A și sursa B.

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe: 

1. Numiți un domnitor al Moldovei precizat în sursa B. 2 puncte 

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la luptele din 1442. 2 puncte 

3. Menționați două spații istorice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte 4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că armatele creștine au ajuns în zona Balcanilor. 3 puncte 

5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 

6. Prezentați două acţiuni diplomatice din secolele al XV-lea – al XVI-lea, referitoare la spațiul românesc. 6 puncte 

7. Menționați o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc în secolele al IX-lea – al XI-lea. 4 puncte

Rezolvare:

1. Dimitrie Cantemir

2. O informație referitoare la luptele din 1442, precizată în sursa A este următoarea: ”Se ciocnise cu Mezed pașa la Sântimbru (18 martie 1442) și ...

...

Subiectul al II-lea

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa aceasta.

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiţi conducătorul politic al României, precizat în sursa dată. 2 puncte 

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte 

3. Menţionaţi un spațiu istoric din Europa Occidentală și o caracteristică a relațiilor dintre România și acesta, la care se referă sursa dată. 6 puncte 

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Statele Unite ale Americii. 6 puncte 

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relațiile României cu URSS, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte 

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia practicile politice utilizate în România, în anul 1948, au caracter totalitar. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Rezolvare:

...

5. În ciuda eforturilor diplomatice întreprinse de Nicolae Ceaușescu în prima jumătate a anilor ’70, relațiile cu URSS au continuat să se răcească. Această distanțare a fost efectul vizitei lui Ceaușescu în RP Chineză în 1971 și apropierea ...

...

Subiectul al III-lea

30 de puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, având în vedere:

  • menționarea a două prevederi ale proiectelor politice referitoare la statul român, elaborate în 1857;
  • menţionarea a două fapte istorice care au loc în spațiul românesc între anii 1859-1863 și precizarea unei caracteristici a unuia dintre acestea;
  • prezentarea unei asemănări între măsurile adoptate în politica internă a statului român, în anul 1864;
  • formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile desfășurate de statul român în deceniul nouă al secolului al XIX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Eseu despre statul român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, statul român s-a aflat într-un proces accelerat de consolidare. Aceasta s-a datorat atât unor eforturi interne, dar și unei situații externe favorabile. Un prim important pas în intervalul temporal menționat a fost făcut în 1857. Atunci au avut loc Adunările ad-hoc în Moldova (7 octombrie) și în Țara Românească (8 octombrie). Scopul acestora a fost ca populația să își exprime voința în ceea ce privea soarta politică a Principatelor. Acestea aveau să pună fundația viitoarei uniri, printr-o serie de prevederi. Printre acestea s-au numărat garantarea autonomiei Principatelor și înființarea unei instituții comune în ambele Principate, Înalta Curte de Justiție și Casație. Unirea avea să fie un efect al acestor Adunări mai târziu.

...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in