Testul 11

Subiectul I

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa A și sursa B.

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe: 

1. Numiți legea fundamentală a României, precizată în sursa B. 2 puncte 

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Banca Națională. 2 puncte 

3. Menționați câte o formațiune politică precizată în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte 

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că principiile economiei de piață sunt încălcate. 3 puncte 

5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 

6. Prezentați alte două practici politice utilizate de regimul politic din România în perioada stalinismului, în afara celor la care se referă sursa B. 6 puncte 

7. Menţionaţi o asemănare între practicile politice utilizate în Europa, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea. 4 puncte

Rezolvare

...

7. Ultimul deceniul al secolului al XX-lea este marcat de căderea regimurilor comuniste în statele Europei centrale și de est, urmat de instaurarea în aceste țări a unor regimuri democratice. Astfel, dintre practicile politice ...

...

Subiectul al II-lea

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa aceasta.

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiţi conducătorul statului român, precizat în sursa dată. 2 puncte 

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte 

3. Menționați anul promulgării legii învățământului și o caracteristică a acesteia, precizate în sursa dată. 6 puncte 

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Codul civil. 6 puncte 

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la situația economică a țăranilor, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte 

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul român se consolidează prin acțiuni politice desfășurate în primele două decenii după evenimentele descrise în sursa dată. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Rezolvare

...

6. În următoarele două decenii ce au succedat reformele lui Cuza prezentate în sursa dată, România avea să aibă parte de importante schimbări politice și sociale. De exemplu, în 1877, la 9 mai, se proclamă independența de stat a ...

...

Subiectul al III-lea

30 de puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a spațiului românesc în secolele al XI-lea – al XVI-lea, având în vedere:

• menţionarea a trei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolele al XI-lea – al XIII-lea și a unei asemănări între acestea;
• precizarea unui stat medieval din spațiul românesc și prezentarea unei acțiuni desfășurate pentru constituirea acestuia în prima jumătate a secolului al XIV-lea;
• formularea unui punct de vedere referitor la modificările instituționale din spațiul românesc, în secolul al XVI-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Eseu despre evoluția politică a spațiului românesc în secolele al XI-lea – al XVI-lea

Secolele XI – XVI reprezintă o perioadă deosebit de importantă în istoria românilor, deoarece în acest interval de timp s-au format și apoi consolidat primele formațiuni politice medievale românești: țările, cnezatele, voievodatele. Acestea mai sunt denumite în istoriografie autonomii locale. Procesul constituirii lor a fost unul decisiv pentru istoria românească, fiind facilitat de anumite condiții interne și externe. Astfel, la baza formării statelor medievale românești au stat existența formațiunilor prestatale românești, tendințele expansioniste ale regalității maghiare și ale Imperiului Bizantin, constituirea Hoardei de Aur (a limitat influența maghiară) și invaziile popoarelor migratoare care au continuat până în secolul al XIII-lea.

Formarea autonomiilor locale nu a fost un proces de scurtă durată, el a avut loc în mai multe etape și a durat câteva secole. Printre primele autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolele al XI-lea – al XIII-lea, menționăm voievodatul lui Gyula și cel al lui Ahtum, care vor sta la baza constituirii statului medieval Transilvania. În anul 1000 are loc creştinarea maghiarilor; atunci, ...

...