Testul 10

Citește aici rezolvările testului 10 de antrenament pentru bacul la istorie din 2021!

Subiectul I

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa A și sursa B.

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe: 

1. Numiți un stat medieval românesc, precizat în sursa B. 2 puncte 

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Țara Severinului. 2 puncte 

3. Menționați câte un conducător din spațiul românesc precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte 

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că voievodului îi sunt impuse obligații militare. 3 puncte 

5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 

6. Prezentați alte două fapte istorice referitoare la spațiul românesc desfășurate în secolul al XIV-lea, în afara celor la care se referă sursa B. 6 puncte 

7. Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice la care au participat românii în secolul al XVI-lea. 4 puncte

Rezolvare

...

6. Un eveniment important ce a marcat secolul XIV a fost alipirea Dobrogei la Țara Românească. Domnitorul sub care s-a realizat acest act în 1388/1389  a fost Mircea cel Bătrân. Dobrogea a rămas alipită Țării Românești până în 1418, la ...

...

Subiectul al II-lea

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa aceasta.

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe: 

1. Numiți legea fundamentală a României, precizată în sursa dată. 2 puncte 

2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte 

3. Menționați o instituție politică și o caracteristică a acesteia, precizate în sursa dată. 6 puncte 

4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la libertățile civile. 6 puncte 

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la tratatul din 1948, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte 

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia o practică politică utilizată în România, în perioada 1971-1980, reflectă existența totalitarismului. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Rezolvare

...

5. Tratatul din 1948, semnat între România și URSS, reflectă interesele politicii externe promovate de URSS. Informațiile prin care îmi susțin punctul de vedere sunt: „Acest lucru s-a înfăptuit la 4 februarie 1948 printr-un tratat de prietenie, ...

...

Subiectul al III-lea

30 de puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, având în vedere:

  • menţionarea a două fapte istorice din perioada 1857-1864 referitoare la statul român modern;
  • prezentarea unui principiu politic susținut prin Constituția din 1866; - menţionarea a două fapte istorice desfășurate de România în 1877 și precizarea unei asemănări între aceste fapte istorice;
  • formularea unui punct de vedere referitor la participarea României la relațiile internaționale din 1913-1916 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Eseu despre spațiul românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, statul român s-a aflat într-un proces de consolidare, care s-a datorat reformelor de modernizare. Acest fapt a fost posibil atât datorită unor eforturi interne, cât și datorită unei situații externe favorabile.

Un prim pas important a fost făcut în anul 1857. Atunci au avut loc Adunările ad-hoc în Moldova (7 octombrie) și în Țara Românească (8 octombrie). Scopul acestora a fost ca populația să își exprime voința în ceea ce privea alcătuirea principatelor. Alegerile pentru Adunările Ad-hoc au fost câştigate de partida unionistă (partida naţională) în ambele ţări. Acestea aveau să pună fundația viitoarei uniri, printr-o serie de hotărâri. Printre acestea menționăm: unirea Principatelor într-un singur stat cu numele de România, conducătorul fie un prinţ dintr-o familie domnitoare europeană, respectarea autonomiei ţării şi trecerea sub garanţia colectivă a celor şapte puteri.

...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in