Testul 7

Subiectul I

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:

A. „Plenara Comitetului Central, ținută la 29 februarie - 1 martie 1952, l-a criticat pe [Vasile]  Luca pentru a fi permis «gravele» greșeli și «fraude» comise de Ministerul de Finanțe și Banca Națională cu ocazia aplicării reformei monetare, în ianuarie. Adoptând «o linie conciliatoristă» și apărându-l pe Luca, Ana Pauker și Teohari Georgescu au fost implicați în aceste erori. La 26-27 mai, Luca a fost exclus din partid. Ana Pauker a fost aspru criticată în aceeași plenară, dar i s-a permis să-și păstreze postul de ministru de externe. Teohari Georgescu a fost eliminat din postul său de ministru de interne […]. În politica ei internă […], România, asemenea celorlalte state satelit din Europa de Est, a continuat să imite Uniunea Sovietică. [Gheorghe Gheorghiu-] Dej s-a dovedit pe cât de isteț, pe atât de prevăzător în exploatarea repercusiunilor succesiunii politice sovietice. Continuând procesele «spionilor» și «teroriștilor», a putut să se înarmeze împotriva unor posibile critici de slăbire a «vigilenței» față de dușmanii «imperialiști» și a câștigat timp ca să vadă cum bătea vântul la Moscova.” 

(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)

B. „Revenit în țară din turneul asiatic efectuat în iunie 1971 în China și Coreea de Nord, […] impresionat și sedus de entuziastele și grandioasele manifestații și spectacole de masă, precum și de cele de operă chinezească și de balet coreean, ca mijloc de proslăvire a eroului național […], N. Ceaușescu încearcă să adapteze la condițiile României un program politico-ideologic inspirat din cele văzute în țările vizitate, cunoscut în epocă sub numele de «minirevoluție culturală» […]. Ca urmare, la ședința Comitetului Executiv al C.C. [Comitetului Central] al P.C.R. din 6 iulie 1971 sunt lansate cele «17 teze» privind creșterea rolului conducător al partidului, intensificarea educației politico-ideologice în școli și facultăți, […] implicarea mai intensă a presei în propaganda politică, orientarea în acest sens a emisiunilor radio și TV, a editurilor […]. Prin instituirea funcției de președinte al Republicii Socialiste România și alegerea sa în această înaltă demnitate (martie 1974), concomitent cu aceea de secretar general, Nicolae Ceaușescu își atribuie puteri depline, deciziile sale fiind, de regulă, transpuse în legi și hotărâri de către Consiliul de Stat și de către Consiliul de Miniștri.”  (N.C. Nicolescu, Șefi de stat și de guvern ai României)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți președintele țării, precizat în sursa B. 

2. Precizați, din sursa A, o informație referitoare la Gh. Gheorghiu-Dej. 

3. Menționați câte un stat care a influențat politica internă a României din sursa A, respectiv din sursa B. 

4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că măsurile din domeniul fiscal au consecințe în plan politic. 

5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 

6. Prezentați alte două practici politice totalitare utilizate în statul român, în afara celor la care se referă sursele date. 

7. Menționați o caracteristică a regimului politic instaurat în România la sfârșitul secolului al XX-lea.

Rezolvare:

...

Subiectul al II-lea

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:

„La urcarea pe tron, Ferdinand I avea o concepție bine definită asupra orientării României în cadrul Primului Război Mondial. Chiar din primele zile ale lui octombrie 1914, întrebat ce va face în perspectiva evenimentelor, a răspuns: «Eu sunt un rege constituțional; prin urmare dacă țara crede că interesele ei îi dictează să meargă împotriva Puterilor Centrale, nu în mine va găsi vreo piedică la realizarea idealului ei național. [...]» [...]. În timp ce guvernul prezidat de Ion I.C. Brătianu era angrenat în complicatul joc politic, fără să-și precizeze deschis opțiunea [...], personalități ale vieții politice își exprimau deschis, uneori chiar zgomotos, poziția și calea de urmat. În ce privește neutralitatea, unii se pronunțau pentru menținerea acestei stări, favorabilă în fond Puterilor Centrale, cei mai mulți o considerau provizorie, o etapă spre intrarea în acțiune pentru eliberarea românilor din Austro-Ungaria. Cu toate eforturile guvernului de a menține manifestările opiniei publice în limite rezonabile, compatibile cu starea de neutralitate a țării, presiunile opoziției împotriva politicii oficiale, pentru alăturarea imediată la Antantă, au devenit tot mai puternice. [...] În contextul acestor frământate evenimente nu au lipsit însă nici atitudinile în favoarea Puterilor Centrale. Oamenii politici care se pronunțau în acest sens, în majoritatea lor, insistau asupra pericolului reprezentat pentru existența României de tendințele expansioniste ale Rusiei. [...] În anii neutralității, în afara presiunilor politice și militare, România a fost terenul unor puternice concurențe pe plan economic, teren pe care s-au înfruntat interesele celor două grupări adverse. [...] Competiția între marile puteri și-a găsit expresie în domeniul petrolului [...] și în domeniul creditului. În perioada neutralității, România a primit credite din partea țărilor Antantei, cu ajutorul cărora a rezistat presiunilor financiare germane și a reușit să-și procure armamentul necesar înzestrării armatei.” (Istoria Românilor)

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți conducătorul guvernului României, precizat în sursa dată. 

2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 

3. Menționați alianța cu care colaborează România în domeniul economic și o consecință a acestei acțiuni la care se referă sursa dată. 

4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la regele Ferdinand I. 

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea oamenilor politici față de orientarea României în cadrul războiului, susținându-l cu două informații selectate din sursă.

6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii acționează pentru constituirea statului modern în deceniul șase al secolului al XIX-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

Rezolvare:

...

Subiectul al III-lea

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a spațiului românesc în secolele al XIV-lea – al XVI-lea, având în vedere:

- precizarea statului medieval din spațiul românesc sud-carpatic și prezentarea unei acțiuni desfășurate pentru constituirea acestuia în secolul al XIV-lea;

- menționarea a două fapte istorice desfășurate pentru constituirea sau consolidarea statului românesc din Estul Carpaților, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și a câte unei caracteristici a fiecăruia;

- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții politice centrale din spațiul românesc în secolul al XVI-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Eseu despre evoluția politică a spațiului românesc în secolele al XIV-lea – al XVI-lea

...