Testul 19

Subiectul I

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa A și sursa B.

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiţi domnitorul român, precizat în sursa B. 2 puncte 

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la omagiul depus de Petru I. 2 puncte 

3. Menţionaţi două state medievale la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte 

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că reședința domnească își mută sediul în Suceava. 3 puncte 

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 

6. Prezentaţi două acțiuni desfășurate în secolul al XIV-lea pentru formarea statului medieval Țara Românească. 6 puncte 

7. Menţionaţi o caracteristică a autonomiilor locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpațior, în secolul al XIII-lea. 4 puncte

Rezolvare

...

6.

În 1330, Basarab I îi acordă ajutor militar țarului bulgar Mihail Șișman în lupta de la Velbuzd, împotriva regelui sârb Ștefan Decanski, care era aliat al lui Carol Robert de Anjou. Acest ajutor acordat țarului bulgar îl determină pe regele maghiar să declanșeze o campanie împotriva...

...

Subiectul al II-lea

30 de puncte

Citiți, cu atenție, sursa aceasta.

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe: 

1. Numiți conflictul militar internațional, precizat în sursa dată. 2 puncte 

2. Precizați secolul al care se referă sursa dată. 2 puncte 

3. Menționați diplomatul român și funcția deținută de acesta în Societatea Națiunilor, la care se referă sursa dată. 6 puncte 

4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la acțiunile diplomației românești în relația cu Uniunea Sovietică. 6 puncte 

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1921-1929, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte 

6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia politica internă a României se caracterizează prin democrație, în perioada la care se referă sursa dată. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte

Rezolvare

....

6. Sursa dată se referă la perioada interbelică, mai precis la anii 1920-1936. Politica internă a României din anii 1920-1936 a fost caracterizată de democrație. Imediat după Marea Unire, noile realități politice, economice, sociale, teritoriale și administrative impun adoptarea unui nou act fundamental. Adoptarea ...

...

Subiectul al III-lea

30 de puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român modern (secolele al XVIII-lea – al XIX-lea), având în vedere:

  • prezentarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în ultimele trei decenii ale secolului al XVIII-lea;
  • menționarea a trei prevederi înscrise în proiectele politice referitoare la statul român modern, elaborate/prezentate în prima jumătatea a secolului al XIX-lea;
  • precizarea unei acțiuni desfășurate de români în 1859 și menționarea unei consecințe a acesteia;
  • formularea unui punct de vedere referitor la evenimentele politice desfășurate în anul 1866, în plan intern şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Eseu despre statul român modern (secolele al XVIII-lea – al XIX-lea)

Instaurarea domniilor fanariote în 1711 în Moldova și în 1716 în Țara Românească a dus la apariția a numeroase reacții ale boierilor față de noul regim. Boierii români au fost nemulțumiți de pierderea monopolului politic, de presiunile fiscale exercitate de Poartă, dar și de statutul politico-juridic al Principatelor. În consecință, aceștia au adoptat o serie de măsuri ce s-au concretizat în diverse memorii sau proiecte politice, care au dus la dezvoltarea societății românești și au pregătit-o  pentru constituirea statului român modern.

Pe parcursul secolelor al XVIII-lea – al XIX-lea, o parte a boierimii pământene s-a grupat în Partida Națională, asumându-și rolul de promovare a modernizării, dar și a emancipării naționale. Dintre proiectele politice elaborate în ultimele trei decenii ale secolului al XVIII-lea menționăm Memoriul boierimii românești de la Sistov, din 1791. Printre ideile principale ale memoriului de la Sistov au fost independența și unirea Principatelor sub protecția Austriei și a Rusiei (excluzând Prusia), ...

...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in