Testul 13

Subiectul I

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:

A. „Pe 21 august 1968, Armata Roșie și armatele auxiliare ale Tratatului de la Varșovia invadează Cehoslovacia și ocupă Praga fără să întâmpine vreo rezistență armată, populația

respectând consemnele date de partid. […] Dar, chiar dacă operațiunea militară este o reușită,

ea se soldează rapid pe plan politic și psihologic cu un eșec usturător. Sovieticii credeau că vor putea reedita la Praga scenariul pe care îl folosiseră cu succes la Budapesta, în 1956, și că-i vor determina pe neostaliniștii partidului să apeleze la ajutorul «marelui frate» pentru reinstaurarea «legalității socialiste». […] Evenimentele din vara lui 1968, i-au pus în multe privințe pe picior greșit pe conducătorii sovietici și pe aliații lor conservatori și neostaliniști din democrațiile populare din Europa de Est. Într-adevăr, coeziunea blocului socialist chiar dacă a fost restabilită încă o dată […] prin intervenția blindatelor, a dat semne îngrijorătoare de șubrezire. […] România nu a participat la «strunirea» promotorilor «Primăverii de la Praga» și a condamnat inițiativa aliaților săi.” (S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei)

B. „Între București și Moscova a început o confruntare din cauza planificării economice în

CAER [Consiliul de Ajutor Economic Reciproc], ferm respinsă de echipa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care invoca tot mai des independența și suveranitatea statelor socialiste, singurele în măsură să decidă asupra direcțiilor de dezvoltare a economiei. […] «Liberalizarea» internă […] avea să vină o dată cu noua fază a conflictului cu Moscova. Pretextul l-a oferit publicarea în revista Universității din Moscova a unui studiu semnat de E. B. Valev, care propunea crearea unui complex economic internațional […]. «Contribuția» românească avea să fie cea mai importantă […] Planul Valev a fost denunțat în termeni viguroși în revista «Viața economică», fiind prezentat ca un atentat la independența și integritatea țării. În contextul favorabil creat de conflictul dintre Moscova și Beijing, PMR și-a afirmat poziția independentă în «Declarația cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Român în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale». […] Declarația afirma dreptul la independență al fiecărui Partid Comunist (muncitoresc), egalitatea în drepturi a acelor partide și neamestecul în afacerile interne, ca principii de bază ale relațiilor din cadrul mișcării comuniste și muncitorești internaționale.” 

(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți o formațiune politică precizată în sursa B. 

2. Precizați, din sursa A, o informație referitoare la Armata Roșie. 

3. Menționați câte un spațiu istoric precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 

4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că în cadrul blocului socialist coeziunea a fost restabilită. 

5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 

6. Prezentați alte două practici politice totalitare utilizate de statul român, în afara celor la care se referă sursele A și B. 

7. Menționați un principiu politic consacrat prin legea fundamentală adoptată de statul român în 1991.

Rezolvare

...

Subiectul al II-lea

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:

„[…] În vremea aceasta se pregătea să intre însă în Muntenia o mare armată turcă, în frunte

cu Soliman […], care avea poruncă strașnică de la sultan [...] să aducă Moldova din nou sub

ascultarea Porții. [Sultanul] Mahomed al II-lea avea într-adevăr motive puternice să se teamă de acțiunea lui Ștefan. Acesta, odată tronul consolidat, nu numai că refuzase să mai plătească tribut, dar prin campaniile sale repetate în Țara Românească arăta că vrea să scoată și această țară din zona de influență otomană. Apoi, nu se putea uita nici faptul că domnul Moldovei cucerise Chilia, această cetate pe care Mahomed al II-lea ar fi vrut-o pentru sine. […] În august 1474 Soliman era la Sofia; după ce își strânse toată oastea și făcu pregătirile necesare porni înspre Dunăre. Abia la sfârșitul lui decembrie sau în primele zile ale lui ianuarie 1475 pătrunse în Moldova. […] După obiceiul cel vechi, Ștefan a poruncit să se facă pustiu în fața dușmanului. Locuitorii satelor de pe drumul pe care înainta Soliman și-au părăsit locuințele, ascunzând vite, grâne, nutreț, tot ce aveau. «Ce nu s-a putut ascunde, a trebuit să fie ars, fiecare și-a ars propria casă», spune un izvor contemporan. […] Pe de altă parte, Ștefan a căutat un loc potrivit de luptă care să nu permită desfășurarea tuturor forțelor lui Soliman, mult superioare ca număr, și în același timp să favorizeze mișcările proprii. Un asemenea loc era în fața orașului Vaslui [...]. Terenul mlăștinos, mărginit de păduri, corespundea de minune intențiilor lui Ștefan. Aici s-a și dat lupta. În ziua de 10 ianuarie 1475, într-o marți, se lăsase o negură deasă care favoriza în gradul cel mai înalt atacul pentru cei care știau locurile și, dimpotrivă, încurca pe străinii necunoscători. Profitând de acest fapt, Ștefan a început lupta. […] Ștefan s-a aruncat el însuși în mijlocul bătăliei de la Vaslui […] și a determinat retragerea turcilor. […] Urmărirea a durat aproape patru zile […], «pe un mare noroi». Unii dintre fugari «s-au înecat în apa Siretului», alții în Dunăre; pe mulți i-a luat prizonieri.”

(C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Istoria Românilor)

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți bătălia antiotomană, precizată în sursa dată. 

2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 

3. Menționați domnitorul Moldovei și o acțiune desfășurată de acesta pentru pregătirea luptei din 1475, la care se referă sursa dată. 

4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la consecințele luptei din 1475.

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la cauzele expediției militare organizate de otomani în Moldova, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 

6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul medieval Moldova se consolidează în secolul al XIV-lea prin acțiuni desfășurate în politica internă. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

Rezolvare

...

Subiectul al III-lea

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituirea și evoluția statului român, având în vedere:

- precizarea unei cauze a elaborării proiectelor politice referitoare la statul român în secolul al XVIII-lea;

- menționarea a două proiecte politice referitoare la statul român, elaborate în 1848 și a câte unei caracteristici a fiecăruia dintre acestea;

- prezentarea unui fapt istoric desfășurat în spațiul românesc în anul 1859;

- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția statului român în perioada 1864-1866 și susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Eseu despre constituirea și evoluția statului român

Evoluția spațiului românesc pe parcursul secolelor al XVIII-lea-al XIX-lea urmează ...