Testul 11

Subiectul I

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:

A. „La 22 aprilie 1964, plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român adoptă Declarația cu privire la poziția P.M.R. în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale, prin care comuniștii români, profitând de disensiunile grave dintre partidul comunist din Uniunea Sovietică și cel din R. P. Chineză, încearcă să se emancipeze de sub tutela [Moscovei]. Această nouă atitudine impune însă schimbarea Constituției Republicii Populare Române din 24 septembrie 1952, care consacra în textul ei dependența României de U.R.S.S. De aceea, se fac alegeri la 7 martie 1965 pentru Marea Adunare Națională, care adoptă la 21 august 1965 o nouă constituție, ce proclamă [...] «Republica Socialistă România» (art.1), considerând că s-a ajuns la un înalt stadiu de dezvoltare în drumul spre comunism, cu o economie socialistă (art.5), cu o proprietate socialistă (art.6), ca bază a oricărei proprietăți, și cu monopolul statului asupra comerțului exterior (art.8). Pentru a se sublinia independența țării, se renunță la menționarea Uniunii Sovietice în Constituție [...]. Rolul conducător al Partidului Comunist este reliefat și mai pregnant, el apărând acum printre principiile călăuzitoare ale Constituției [...].” 

(E. Focșeneanu, Istoria constituțională a României (1859-1991))

B. „O povară în plus pentru economia României era prezența copleșitoare a Uniunii Sovietice. Plata despăgubirilor de război, în care se includeau alimente și materii prime de toate felurile, pradă de război, în special echipament industrial și obligația de a furniza armatelor sovietice din teren tot felul de bunuri au secătuit țara de resurse de care avea mare nevoie pentru propria redresare economică. În prima jumătate a anului 1947, Partidul Comunist a acționat pentru a-și mări controlul asupra tuturor ramurilor economiei. Planificarea și conducerea centralizată erau la ordinea zilei și toate măsurile pe care le-a luat s-au dovedit a fi doar faza pregătitoare în vederea naționalizării industriei și colectivizării agriculturii. La 5 aprilie, un nou Minister al Industriei și Comerțului, care combina atributele a numeroase alte agenții de stat, și-a asumat puteri largi în strângerea și distribuția bunurilor agricole și industriale de consum, alocarea materiilor prime pentru industrie [...] și în controlarea creditelor. Transformarea economiei românești în conformitate cu modelul sovietic a fost însoțită de integrarea ei în blocul sovietic.” (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, S.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți instituția care „combina atributele‟ unor agenții de stat, precizată în sursa B.

2. Precizați, din sursa A, o informație referitoare la prevederile Constituției din 1965. 

3. Menționați formațiunea politică și un spațiu istoric la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.

4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că schimbarea legii fundamentale este impusă de modificarea atitudinii față de Moscova. 

5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 

6. Prezentați două practici politice democratice utilizate în Europa de Est, în a doua jumătate a secolului al XX-lea.  

7. Menționați o caracteristică a unui regim totalitar din Europa Occidentală, în prima jumătate a secolului al XX-lea.

Rezolvare

...

Subiectul al II-lea

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:

„Lovitura de stat [...], de la 2/14 mai 1864, a netezit drumul de punere rapidă în aplicare a

reformelor [...] economice și sociale. Pivotul a fost așa-numita Lege rurală, decretată la 14/26

august 1864, prin care se instituia o mare reîmpărțire a pământului. Ea recunoștea drepturile

depline de proprietate ale clăcașilor asupra pământului pe care îl aveau conform prevederilor

legale anterioare, care le alocaseră suprafețe agrare pe baza numărului de animale de tracțiune, adică de capacitatea de producție a fiecărui țăran. [...] [Alexandru Ioan] Cuza a făurit planuri ambițioase de înzestrare a noului stat cu instituții moderne. El a acordat o atenție deosebită sistemului juridic, pe care era nerăbdător să-l reorganizeze în conformitate cu nevoile unui stat european. [...] În scopul formării unei populații informate și productive, el a propus ca învățământul să fie accesibil tuturor claselor sociale [...]. În acest sens, a promulgat Legea învățământului general din 1864, care reglementa instruirea la toate nivelurile, acordând o atenție particulară învățământului primar prin stabilirea principiului de gratuitate și obligativitate a acestuia. Întreaga legislație din vremea lui Cuza a fost marcată de tendința guvernului central de a-și spori autoritatea față de instituțiile autonome. [...] De la începutul domniei sale Cuza s-a dovedit a fi partizan al statului secular. El a hotărât să aducă în totalitate Biserica Ortodoxă sub supravegherea statului, excepție făcând problemele strict religioase, obiectiv pe care l-a a tins într-o mare măsură. [...] Din punct de vedere economic, cea mai importantă dintre legile referitoare la biserică se referă la secularizarea pământurilor mânăstirești, care reprezentau aproape un sfert din teritoriul național. Legea, care a intrat în vigoare în 1863, a transferat aceste întinse suprafețe agricole sub controlul statului și a pus astfel capăt rolului important pe care mânăstirile îl jucaseră în viața economică a țării încă din Evul Mediu.” 

(M. Bărbulescu, D. Deletant, K.Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți conducătorul statului român precizat în sursa dată. 

2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 

3. Menționați, din sursa dată, actul legislativ din 14/26 august 1864 și o caracteristică a acestuia.

4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la „Legea învățământului general‟.

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la legea din 1863, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 

6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un proiect politic elaborat în anul 1848, în spațiul românesc, a contribuit la constituirea statului român modern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

Rezolvare

...

Subiectul al III-lea

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (secolele al IX-lea – al XIV-lea), având în vedere:

- menţionarea a trei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XI-lea; 

- precizarea unei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolul al XIII-lea și menționarea unei caracteristici a acesteia; 

- prezentarea unei instituții centrale constituită în spațiul românesc intracarpatic, în secolele al XII-lea – al XIV-lea; 

- formularea unui punct de vedere referitor la rolul instituțiilor centrale în procesul de formare a statului medieval Țara Românească şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric. 

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Rezolvare:

Pentru o mai bună pregătire îți recomandăm să te pregătești citind un alt eseu pe o temă similară: Eseu despre autonomii locale și instituții centrale din spațiul românesc în secolele al IX-lea-al XVI-lea cu mențiunea ca acest eseu include și secolele XV și XVI.

Un alt exemplu de eseu (și aceasta include secolele XV și XVI) pe care îl poți consulta la acest link.

Eseu despre autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (secolele al IX-lea – al XIV-lea)

...