Lock

Sesiunea iunie

Lock

Subiectul I a fost format dintr-un fragment din textul „Doamna Elena Cuza” de Nicolae Iorga, iar pe baza acestuia au fost formulate mai multe cerințe printre care și aceea de a redacta un text de minimum 150 de cuvinte, în care să se argumenteze dacă întâlnirea cu o personalitate produce sau nu emoție, făcând referire atât la informațiile din text, cât și la experiențe culturală sau personală.

La subiectul II cerința a fost aceea de a prezentat, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul din textul Întunecare” de Cezar Petrescu.

La subiectul III, elevii de la profilul real au primit cerința de a redacta un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinte particularitățile unei comedii studiate, în vreme ce elevii de la uman au avut de scris un eseu în care să prezinte particularități de construcție a unui personaj dintr-o comedie studiată.

Subiectul I

Citește fragmentul din textul „Doamna Elena Cuza”, în volumul Oameni cari au fost, de Nicolae Iorga.

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.

1. Indică sensul din text al secvenței de față. 6 puncte

2. Menționează scopul cu care studentele o vizitează pe Elena Cuza, utilizând informațiile din textul dat. 6 puncte

3. Precizează o reacție a Elenei Cuza când aude pomenindu-se numele soțului ei, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte

4. Explică motivul pentru care Elena Cuza locuiește la Piatra-Neamț, după revenirea în țară. 6 puncte

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a Elenei Cuza, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte

Răspuns:

1. În text, „de față” înseamnă „prezenți”.

2. Studentele o vizitează pe Elena Cuza pentru a-i aduce un omagiu din partea colegelor acestora.

3. Când aude numele soțului ei, Elena Cuza plânge: „Cât se auzi pomenindu-se numele și faptele aceluia pentru care avuse toată iubirea [...] o lacrimă mare se strecură încet. După patruzeci de ani, ea putea încă să plângă pentru dânsul.”.

4. După plecarea din țară, Elena Cuza locuiește la Piatra-Neamț fiindcă îi dăruise lui Theodor Rosetti casa ei. La Piatra-Neamț, era găzduită de către o familie înstărită.

5. Din textul dat reiese faptul că o trăsătură morală a Elenei Cuza este loialitatea. La o vârstă destul de înaintată, femeia avea o ținută demnă, distinsă, în ciuda slăbiciunii sale fizice, iar respectul pentru principiile după care soțul ei guvernase era vizibil. La fel de evidentă era și dragostea pe care i-o purta încă, deși Cuza nu mai era în v...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in