Sinteză

Statul român modern, înainte de a se definitiva ca entitate politico-juridică și geografico-istorică, a fost în prealabil gândit la nivel teoretic prin numeroasele proiecte politice ce au început să prindă contur din secolul al XVIII-lea.

Proiectul statului român modern s-a raportat:

  • la realităţile autohtone
  • la evoluția raportului de forțe dintre marile puteri europene ale timpului

Criteriile unui stat modern:

  • guvernarea după o constituţie ce prevede drepturi şi libertăţi cetăţeneşti
  • separaţia puterilor în stat
  • garantarea dreptului la proprietate privată
  • asigurarea participării tuturor categoriilor sociale la viaţa politică

Pentru ca modernizarea să aibă loc, trebuiau parcurse anumite etape precum desfiinţarea privilegiilor feudale și a dependenţei ţăranilor, împroprietărirea țăranilor, adoptarea unei constituţii moderne.

Prevederile reformatoare pe plan intern:

  • reorganizarea administrativă a țării și redresarea potențialului acesteia care fusese distrus
  • instituirea unui sistem modern de retribuție a dregătorilor și desființarea venalității slujbelor, responsabilizarea dregătorilor
  • liberalizarea comerțului
  • dezvoltarea meșteșugurilor și manufacturilor
  • eficientizarea sistemului fiscal
  • dezvoltarea învățământului
  • drepturi și libertăți cetățenești
  • nouă formă de guvernământ: regimul monarhic

Pe plan extern trebuia realizată ieșirea de sub suzeranitatea otomană, câștigată independenţa şi unirea tuturor românilor într-un singur stat.

Proiectul lui Tudor Vladimirescu şi revoluţia de la 1821. Domniile pământene.

Elita politică românească se va constitui în partida națională, care fiind receptivă la modelul politic occidental, a căutat permanent să găsească modalitățile cele mai potrivite pentru emanciparea românilor din teritoriile aflate sub dominație străină.

  • apar societăți secrete precum Eteria, care avea drept scop eliberarea grecilor, pe fondul unor răscoale generale ale popoarelor creștine din Balcani, sprijinite de Rusia
  • Eteria a stabilit legături cu boierii români, în contextul în care în 1821 câţiva boieri din partida naţională din Ţara Românească pun la cale înlăturarea domniilor fanariote printr-o revoltă populară.
  • comandant militar al acestei mișcări este ales Tudor Vladimirescu, un negustor oltean care luptase ca ofiţer în armata rusă în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812. Mișcarea românească s-a desfășurat în strânsă legătură cu Eteria, Tudor Vladimirescu colaborând cu căpeteniile eteriste.

Misiunea lui Tudor Vladimirescu nu era deloc una ușoară, căci, pe lângă obiectivul comun al luptei antiotomane, fiecare categorie participantă la mișcare urmărea anumite interese proprii, adeseori contradictorii cu ale celorlalte categorii. Astfel:

  • boierii români doreau înlăturarea domnilor fanarioţi şi a boierilor greci, care erau majoritari în Divan;
  • țăranii își manifestau nemulțumirea împotriva tuturor boierilor, nefăcând deosebire între boierii care erau de partea lui Tudor şi cei care erau împotriva lui.

Mișcarea lui Tudor a avut câteva documente programatice:

1. Cererile norodului românesc = proiect de organizare a ţării prin care să se limiteze abuzurile şi nedreptăţile. Principalele punct...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in