Războiul de Independență al României

Revoltele din Balcani

În anul 1875 izbucnesc răscoalele din Bosnia și Herțegovina împotriva asupririi de către Imperiul Otoman. Un an mai târziu, în aprilie 1876 a venit rândul bulgarilor, iar în luna iunie a aceluiași an Serbia și Muntenegru declară război Imperiului Otoman (Serbia pe 1 iunie, iar Muntenegru pe 2 iunie). Astfel, în urma acestor revolte ale statelor creștine din Balcani, Rusia dorea să se remarce ca protectoare a acestora; acest fapt, în ciuda aparențelor etalate, era mai mult din interes propriu și anume: redobândirea teritoriilor pierdute și recâștigarea prestigiului pierdut în Europa după Războiul Crimeei. Acestea au fost evenimentele premergătoare  izbucnirii unui nou război Ruso-Turc.

La data de 4/16 aprilie 1876 Ministerul Afacerilor Străine a emis o notă către diplomații români din străinătate în care își prezenta poziția față de revoltele și evenimentele din Balcani: 

„Guvernul princiar s-a văzut silit, din prudență și din prevedere să facă și el pregătiri militare, căci dacă neutralitatea pe care a păstrat-o până acum ar fi amenințată, fie prin agresiune din partea Turciei, fie prin intervenția vreunei alte puteri care ar dori, indiferent în ce scop, să ocupe România, datoria sa față de țară nu i-ar îngădui să rămână nepăsător”.

Românii știau că, în eventualitatea izbucnirii războiului, rușii vor dori să treacă prin teritoriul lor ca să ajungă la Dunăre. Astfel că, la data de 4/16 aprilie 1877, se semnează convenția trecerii trupelor rusești p...