Obținerea independenței României
După crearea statului român modern, următorul obiectiv pe care îl urmăresc diplomații români este cucerirea independenței de stat. În cercurile politice de la București exista o opinie în unanimitate în vederea obținerii independenței. Cu privire la modalitatea în care urma să fie realizat acest obiectiv s-au conturat însă două opinii: prin război sau pe cale diplomatică. Războiul de independență a României era susținut în cercurile radicale, în timp ce diplomația era susținută de personalități precum Vasile Boerescu. Pe de altă parte, Lascăr Catargiu considera că doar o apropiere de Germania, Austro-Ungaria și Rusia putea aduce independența țării noastre.
Redeschiderea „chestiunii orientale”
La 27 aprilie/3 mai 1873, Carol I a pus în discuție guvernului, pentru prima dată, în mod deschis, problema independenței de stat. Contextul politic se dovedește a fi unul favorabil planurilor românilor, astfel încât în 1875 are loc redeschiderea „chestiunii orientale”, având loc puternice răscoale antiotomane, ce aveau să se transforme în mișcări naționale de eliberare de sub dominația turcilor. Astfel, în 1875 izbucnesc răscoale în Bosnia și Herțegovina, în 1876 în Bulgaria. Serbia și Muntenegru declară război Porții Otomane, fiind susținute din umbră de Rusia, aceasta din urmă pregătindu-se de un război antiotoman, venind astfel în sprijinul „fraților ortodocși”. În spatele acestei bunăvoințe se afla interesul Rusiei de expansiune în Balcani, care dorea strâmtorile Bosfor și Dardanele.
În fața acestor evenimente, România a adoptat tactica expectativei, a neutralității, dorind să evite transformarea teritoriului național în teatru de război. Exista însă primejdia ca Rusia să profite de această situație și să anuleze prevederile Tratatului de la Paris din 1856, în urma căruia retrocedase României sudul Basarabiei: județele Cahul, Ismail, Belgrad. Consecința evenimentelor internaționale este aceea că în 20 iulie/1 august 1876 și 24 iulie/3 august 1876 sunt transmise note diplomatice în care guvernul român își manifestă solidaritatea cu poporul bulgar, condamnând represiunile otomane și anunțând că este gata să apere fruntariile țării. La 24 iulie/ 3 august 1876 se formează un nou guvern, condus de liberal I.C. Brătianu.
În 1876 „cri...
