Proiectele politice din secolul XIX
Revoluția Franceză și campaniile lui Napoleon au destabilizat situația geografică și politică a Europei la începutul secolului al XIX-lea. Declanșarea procesului de răsturnare a vechii ordini politice și sociale bazată pe principii asemănătoare celor medievale și ascensiunea naționalismului în interiorul popoarelor europene, în special pentru popoarele care se regăseau în granițele unor imperii multietnice, a adus un val de tulburări sociale și politice profunde pe aproape tot întinsul Europei.
- Cererile norodului românesc (1821)
- Constituția cărvunarilor (1822)
- Revoluția de la 1848. Proclamația de la Islaz (1848)
- Petițiunea proclamațiune a boierilor și notabililor moldoveni (1848)
- Prințipurile nostre pentru reformarea patriei (1848)
- Dorințele noastre pentru reformarea patriei (1848)
- Petiția Națională (Transilvania, 1848)
- A păstra frățietatea, patria și naționalitatea română (Banat, 1848)
- Concluzii și efecte
Cererile norodului românesc (1821)
Revoluția lui Tudor Vladimirescu de la 1821 reprezintă rodul nemulțumirii generale a românilor în legătură cu tratamentul politic și economic pe care otomanii îl aplicau Țării Românești. De asemenea, contextul istoric al izbucnirii revoltei de la 1821 se leagă și de izbucnirea Războiului de Independență al Greciei (1821-1829) și al agitației tot mai mari a popoarelor din Peninsula Balcanică.
Întinsă pe o durată de cinci luni (ianuarie – mai), Revoluția lui Tudor Vladimirescu a avut următoarele obiective, pe care le regăsim în conținutul documentului denumit ,,Cererile norodului românesc” (ianuarie 1821):
- Meritocrația ca principiu fundamental în ocuparea funcțiilor publice
- Crearea unei armate naționale permanente
- Eliminarea funcționarilor greci din toate funcțiile publice, inclusiv din cele religioase
- Desființarea privilegiilor boierești
- Autonomie politică și unirea cu Țara Moldovei
- Suveranitatea poporului
Revoluția este înfrântă prin intervenția militară a trupelor otomane. Însă, efectul principal al revoltei pornite de Vladimirescu a constat în desființarea domniilor fanariote și revenirea la domnii pământeni în ambele Principate Dunărene după o perioadă mai lungă de un secol de stâpânire fanariotă. Actul care a consfințit revenirea la domniile pământene și dreptul de a realiza comerț internațional liber (asupra căruia turcii dețineau monopol) a fost Convenția de la Akkerman, 1826, semnată între otomani și ruși.
Constituția cărvunarilor (1822)
Redactat de Ionică Tăutu, acest demers reprezintă un alt proiect politic românesc care a apărut pe fondul spiritului Revoluției lui Tudor Vladimiresc...