Bacalaureat Psihologie 2017 | Simulare

Ești curios cum te-ai descurcat la simularea examenului de Bacalaureat la psihologie din data de 17 martie 2017 sau ai început deja pregătirea pentru Bac și vrei să fii cât mai familiarizat cu structura? Specialiștii în științe sociale cu care colaborează echipa Liceunet au rezolvat cerințele propuse de către reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării ținând cont de barem, astfel că vei putea verifica dacă răspunsurile date de tine sunt cele corecte.

Subiectul I

Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Fenomenul de persistență a imaginii senzoriale câteva miimi de secundă după încetarea acțiunii stimulului, se numește:
a. intensitate
b. atenție
c. postacțiune
d. latență

2. Imaginea perceptivă este:
a. cea a unei clase de obiecte
b. cea a unui obiect ce acționează direct asupra analizatorilor
c. secundară
d. detașată de context

3. Atunci când timpul scurs între momentul în care întâlnim o persoană și momentul în care ne reprezentăm acea persoană crește, în mod normal, calitatea reprezentării:
a. se îmbunătățește
b. se deteriorează
c. rămâne nemodificată, deoarece nu este influențată de trecerea timpului
d. devine un aspect lipsit de importanță pentru subiect

4. Trebuințele biologice:
a. sunt dobândite
b. apar, de regulă, după satisfacerea celor de autorealizare
c. sunt specific umane
d. se află la baza piramidei trebuințelor lui A. H. Maslow

5. Procesul psihic prin intermediul căruia se realizează cu precădere susținerea energetică a unei activități este:
a. afectivitatea
b. gândirea
c. memoria
d. reprezentarea

6. Pentru a rezolva în condiții optime o problemă dificilă, atenția reprezintă o condiție:
a. necesară și suficientă
b. nici necesară, nici suficientă
c. suficientă, dar nu și necesară
d. necesară, dar insuficientă

7. O acțiune voluntară:
a. poate fi inconștientă
b. implică mecanismele verbale
c. poate fi realizată fără efort
d. nu presupune existența unui scop

8. În liceu Călin era un adolescent dezordonat, risipitor și superficial, dar după cinci ani de facultate petrecuți departe de părinți, în care a trebuit să-și ia și o slujbă pentru a se putea întreține, a devenit un tânăr responsabil, iar acest exemplu ilustrează faptul că personalitatea:
a. se poate restructura și perfecționa
b. este unică
c. este imuabilă
d. este înnăscută

9. În care dintre următoarele situații este prezentă motivația negativă?
a. Andrei merge la școală pentru că în caz contrar va fi pedepsit de părinți
b. Andrei merge la școală pentru că îi place să învețe lucruri noi
c. Andrei merge la școală pentru a nu-și dezamăgi părinții
d. Andrei merge la școală pentru că se așteptă să fie lăudat pentru acest lucru

10. Trăirile afective foarte intense, stabile, de lungă durată, ce antrenează întreaga personalitate se numesc:
a. emoții curente
b. dispoziții afective
c. pasiuni
d. afecte

Rezolvare:

1 - c

2 - b

3 - b 

4 - d

5 - a

6 - d

7 - b

...

Subiectul al II-lea

A. În coloana din stânga sunt enumerate operaţii ale gândirii, iar în coloana din dreapta sunt numerotate enunţuri adevărate referitoare la acestea. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga şi cifra corespunzătoare din coloana din dreapta.

Rezolvare:

A - 3
B - 5
C - 1
D - 2

B. Citiți, cu atenție, textul de mai jos:

 „Imaginaţia nu este decât fructul memoriei noastre.” (Pierre Bonnard)

Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Menționați două procese psihice la care face referire, în mod explicit, textul. 
2. Precizați trei caracteristici ale unuia dintre procesele menționate la punctul 1. 
3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați una dintre formele imaginaţiei. 
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, utilitatea uitării. 

Rezolvare:

1. Două procese psihice la care face referire textul: imaginație, memorie.

2. Trei dintre caracteristicile imaginației sunt: originalitatea ...

Subiectul al III-lea

Citiți, cu atenție, următorul text:

„Portretul moral ce s-ar putea face lui Descartes nu cere prea multe cuvinte. Bolnăvicios din fire, filosoful nu putea avea decât un caracter de om închis în sine, ursuz şi puţin ipohondru. Pe acest fond de slăbiciune fizică, se altoia o anumită lipsă de curaj, dacă nu chiar de slăbiciune morală, cum afirmă unii istorici. Descartes este temător faţă de tot ce e încă autoritate pe vremea
sa şi, deci, în primul rând, faţă de Biserică. Nu vrea s-o supere cu nimic, îi cere în mai multe rânduri aprobarea, iar când află de condamnarea lui Galilei, renunţă pentru o bună bucată de vreme să mai dea la iveală lucrările sale ştiinţifice. Dar acestor trăsături de slăbiciune li se alătură un orgoliu pe care nu toţi filosofii îl au şi prea puţini îl proclamă. Descartes nu se sfiieşte să vorbească de veacuri, atunci când se gândeşte la durata învăţăturii sale; are întotdeauna în minte pe «strănepoţii noştri», fie temându-se să nu-l judece aceştia prea aspru pentru cele ce n-a făcut, fie gândindu-se cu satisfacţie că-i vor fi recunoscători pentru căile pe care le-a deschis. Neprietenos, fără să fie legat de ai săi, fără să se cheltuiască sufleteşte pentru ceilalţi, dar şi fără să aibă ispitele lor, adică păcatele lor, el nu avea nimic mai bun de făcut decât să trăiască singur. A avut, omeneşte, meritul că a înţeles aceasta şi nu şi-a ales altă viaţă decât cea în care şi putea da măsura.”

Constantin Noica, René Descartes

Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:

A. Menţionaţi, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al lui Descartes. Precizați, din text, două idei/afirmații prin care să justificați răspunsul dat. 

B. Considerați că Descartes era o persoană orgolioasă? Precizați, prin apel la text, un motiv prin care să susțineți răspunsul dat.

C. Textul precizează, cu privire la Descartes, că este temător faţă de tot ce e încă autoritate pe vremea sa. Menționați, pe baza textului dat, două motive care susţin acest fapt. 

D. Prezentați, în aproximativ jumătate de pagină, caracterul lui Descartes, conform teoriei lui G.W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale caracterului acestuia.

E. Formulaţi un argument prin care să respingeţi afirmaţia potrivit căreia creativitatea nu depinde de imaginație.