Simulare județeană Timiș

Subiectul I

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa A și sursa B.

Pornind de la aceste surse, răspundeți următoarelor cerinţe: 

1. Numiți legea fundamentală precizată în sursa A. 2 puncte 

2. Precizați, din sursa B, o infomație referitoare la rege. 2 puncte 

3. Menţionaţi câte o caracteristică a legii fundamentale la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte 

4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că în statul roman nu mai există clase privilegiate. 3 puncte 

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 

6. Prezentaţi două constituţii adoptate în spațiul românesc în prima jumătate a secolului al XX-lea, altele decât cele la care se referă sursele date. 6 puncte 

7. Menţionaţi o asemănare între două constituţii adoptate de români în a doua jumătate a secolului al XXlea. 4 puncte

Rezolvare

...

7. Două constituții adoptate de români în a doua jumătate a secolului al XX-lea sunt: Constituția din 1952 și Constituția din 1965. O asemănare între ele este aceea că ambele erau constituții comuniste ...

Subiectul II

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa aceasta.

Pornind de la această sursă, răspundeți următoarelor cerințe: 

1. Numiți, din sursa data, evenimentul politic, după desfășurarea căruia, a început represiunea ordonată de Stalin. 2 puncte 

2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte 

3. Menționați formațiunea politică și conceptul introdus de dictatorul sovietic, la care se referă sursa dată. 6 puncte 

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la represiune. 6 puncte 

5. Fomulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la politica statului sovietic în privința naționalităților, susţinându-l cu două infomaţii selectate din sursă. 10 puncte 

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia represiunea politică sau etnică a fost specifică şi altor regimuri totalitare din secolul al XX-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte 

Rezolvare

...

6. Represiunea politică sau etnică a fost specifică şi altor regimuri totalitare din secolul al XX-lea. Dintre regimurile totalitare care au apelat la represiune, menționăm regimul fascist în Italia și regimul nazist în Germania. Deoarece naziștii ...

...

Subiectul III

30 de puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XVIII-lea, având în vedere:

• precizarea unui izvor istoric în care sunt atestate autonomiile locale din spațiul românesc în secolele al IXlea – al XIII-lea și menționarea a două caracteristici ale acestora;
• prezentarea unei acțiuni desfășurate în deceniile trei-patru ale secolului al XIV-lea, în procesul de constituire a statului medieval românesc din sudul Carpaților;
• menţionarea a două instituții centrale din spațiul românesc extracarpatic;
• formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții politice centrale din spațiul românesc la începutul secolului al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Eseu despre autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XVIII-lea

Primele formațiuni prestatale românești, cunoscute sub denumirea de autonomii locale, au avut ca și nucleu de formare uniunile de obști. Dezvoltarea economică a obștilor sătești, precum și aspirațiile conducătorilor politico-militari ai acestora, la care se adaugă pericolul reprezentat de popoarele migratoare, au reprezentat cauzele principale care au stat la baza apariției formațiunilor prestatale românești. 

Autonomiile sunt numite în izvoarele istorice: țări, cnezate, voievodate, codri, câmpuri, ocoale, jupânate. Primele formațiuni politice prestatale atestate sunt cele din Transilvania și Banat. Documentul care atestă prezența acestor formațiuni din spațiul intracarpatic este Gesta hungarorum, cunoscută și sub denumirea de Cronica lui Anonymus sau Cronica notarului anonim. Autorul acestei cronici a fost notar al regelui maghiar Bela al III-lea; el scrie această lucrare în secolul XII, dar relatează evenimente din secolul al IX-lea, mai precis din anul 896, anul venirii maghiarilor în Ungaria și expansiunea acestora spre răsărit. Cronicarul anonim menționează astfel formațiunile politice locale care s-au opus expansiunii maghiare, și anume: voievodatele lui Gelu, ...

...