Simulare națională

Citește aici rezolvările simulării la istorie din 28 martie 2023!

Subiectul I

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa A și sursa B.

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiți un spațiu istoric precizat în sursa A. 2 puncte 

2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la acțiunile din perioada 1977-1987. 2 puncte 

3. Menționați câte un lider politic precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte 

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei conform căreia comunismul «național» are caracter represiv. 3 puncte 

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 

6. Prezentați alte două practici politice totalitare din statul român, în afara celor la care se referă sursele A și B. 6 puncte 

7. Menționați o asemănare între două practici politice utilizate în primele patru decenii ale secolului al XX-lea, în statul român. 4 puncte

Rezolvare

...

6. Alte două practici politice totalitare din statul român, în afara celor la care se referă sursele A și B, sunt: cenzura și cultul personalității. Cenzura a fost una dintre practicile politice totalitare care s-a manifestat cu ...

...

Subiectul II

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa aceasta.

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiţi puterea protectoare a Principatelor Române, precizată în sursa dată. 2 puncte 

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte 

3. Menţionaţi un stat interesat de relații economice cu Principatele Române și o caracteristică a comerțului românesc, precizate în sursa dată. 6 puncte 

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la relațiile ruso-otomane. 6 puncte 

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la viața politică din spațiul românesc în perioada 1834-1849, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte 

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul român se consolidează prin măsuri adoptate în perioada 1862-1870. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte 

Rezolvare

...

6. Perioada 1862-1870 reprezintă o etapă de consolidare a statului român deoarece, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, la conducerea țării este adus un prinț străin, în persoana lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Acesta preia frâiele statului conform ...

...

Subiectul III

30 de puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în secolele al XIII-lea – al XVIII-lea, având în vedere:

• precizarea unei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIII-lea și menționarea a două aspecte referitoare la aceasta;
• prezentarea unui fapt istoric care a contribuit la constituirea Țării Românești, desfășurat în deceniile trei-șase ale secolului al XIV-lea;
• menționarea unei acțiuni desfășurate în spațiul românesc est-carpatic, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și a unei caracteristici a acestei acțiuni;
• formularea unui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale politice din spațiul românesc, în secolul al XVI-lea – primele două decenii ale secolului al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Eseu despre evoluția spațiului românesc în secolele al XIII-lea – al XVIII-lea

Formațiunile prestatale românești (sau autonomiile locale) s-au constituit având la bază uniunile de obști. Dintre principalele cauze care au stat la baza apariției formațiunilor prestatale românești putem menționa: dorința conducătorilor de obști de a-și extinde autoritatea, dezvoltarea economică a obștilor și pericolul extern reprezentat de popoarele migratoare. Aceste autonomii locale au stat apoi la baza formării statelor medievale românești (de exemplu, Țara Românească).

O autonomie locală atestată în spațiul românesc în prima jumătate a secolului al XIII-lea este reprezentată de voievodatul lui Litovoi. Documentul care ne furnizează informații despre existența acestei formațiuni prestatale este diploma acordată în 1247 de regele ungar Bela al IV-lea cavalerilor ioaniți (un ordin militar și religios), care fuseseră chemaţi de regele Ungariei să apere teritoriul regatului ungar de invaziile tătarilor. Această diplomă a rămas cunoscută în istorie...

...