Simularea națională

Citește în continuare rezolvările pentru simularea națională a bacalaureatului la istorie din 2022.

Subiectul I

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa A și sursa B.

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiţi bătălia din anul 1330, precizată în sursa A. 2 puncte 

2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la acțiunile din 1335-1345. 2 puncte 

3. Menţionaţi statul medieval românesc și conducătorul acestuia, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte 

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că trupele muntene și bulgare sunt aliate. 3 puncte 

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 

6. Prezentaţi două fapte istorice referitoare la instituții centrale din spațiul românesc, desfășurate în secolele al XVI-lea - al XVIII-lea. 6 puncte 

7. Menţionaţi o asemănare între două autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolul al XIII-lea. 4 puncte

Rezolvare

...

7. Autonomiile locale atestate în spațiul românesc în secolul al XIII-lea s-au format datorită unor condiții interne și externe favorabile. Dintre aceste autonomii amintim voievodatele lui Seneslau şi Litovoi sau cnezatele lui ...

...

Subiectul al II-lea

30 de puncte

Citiţi cu atenţie sursa aceasta.

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiți un lider politic precizat în sursa dată. 2 puncte 

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte 

3. Menţionaţi practica politică utilizată în mediul rural și un obiectiv al acesteia, la care se referă sursa dată. 6 puncte 

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la cultul personalității. 6 puncte 

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la industria României, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte 

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia regimul politic instaurat în România după „prăbușirea ordinii comuniste în decembrie 1989‟ are caracter democratic. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Rezolvare

...

6. După prăbușirea regimului comunist în urma revoluției din decembrie 1989, în România va avea loc o schimbare de regim politic. Deoarece noile condiții politice erau semnificativ diferite față de ...

...

Subiectul al III-lea

30 de puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția statului român în perioada 1801-1930, având în vedere:

• precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în prima jumătate a secolului al XIX-lea și menționarea unei prevederi a acestuia;
• menţionarea a trei fapte istorice referitoare la statul român modern, desfășurate în deceniile șase-șapte ale secolului al XIX-lea;
• prezentarea unui fapt istoric din anul 1918, care a contribuit la realizarea României Mari;
• formularea unui punct de vedere referitor la democrația din România Mare în perioada 1919-1930 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Eseu despre evoluția statului român în perioada 1801-1930

Noul statut politico-juridic al Principatelor după instaurarea domniilor fanariote a determinat numeroase reacții ale boierilor față de noul regim, aceștia fiind nemulțumiți de pierderea monopolului politic sau de presiunile fiscale exercitate de Poartă. În consecință, pe parcursul secolelor al XVIII-lea – al XIX-lea, o parte a boierimii pământene s-a grupat în Partida Națională, asumându-și rolul de promovare a modernizării și a emancipării naționale. Acest rol a fost asumat prin diverse memorii sau proiecte politice, care au dus la dezvoltarea societății românești și au pregătit-o pentru constituirea statului român modern.

Pentru prima jumătate a secolului al XIX-lea, un proiect politic relevant referitor la statul român modern a fost cel intitulat Cererile norodului românesc, prezentat în 1821, în cadrul Revoluției lui Tudor Vladimirescu. Dintre prevederile acestui proiect politic menționăm desființarea privilegiilor și numirea în funcții pe criteriul meritocrației sau implementarea unor reforme fiscale care să limiteze abuzurile din perioada fanariotă.

...