Simulare județeană Iași

Subiectul I

30 de puncte

Citiţi cu atenţie sursa A și sursa B.

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiţi un împărat roman precizat în sursa A. 2 puncte 

2. Precizaţi secolul în care a fost elaborată sursa B. 2 puncte 

3. Menţionaţi câte un spaţiu istoric precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte 

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că etnogeneza românească a avut loc în spațiul sud-dunărean. 3 puncte 

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 

6. Prezentaţi două cauze ale abordării romanității românilor de către istorici. 6 puncte 

7. Menţionaţi o asemănare între două documente medievale în care sunt menționați românii ca locuitori la nord de Dunăre. 4 puncte

Rezolvare

1. Un împărat roman precizat în sursa A este: Traian (sau Nerva, Hadrian/Aelius Hadrianus, Aurelian).

...

Subiectul al II-lea

30 de puncte

Citiţi cu atenţie sursa aceasta.

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiți un istoric precizat în sursa dată. 2 puncte 

2. Precizaţi un spațiu istoric la care se referă sursa dată. 2 puncte 

3. Menţionaţi un conflict militar și o caracteristică a acestuia, la care se referă sursa dată. 6 puncte 

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la înscăunarea lui Mihai Viteazul ca voievod în Transilvania. 6 puncte 

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la reflectarea personalității lui Mihai Viteazul în scrierile din secolele al XVI-lea–al XVIII-lea, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte 

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la conflicte militare în secolul al XV-lea, în cadrul relațiilor internaționale. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia). 4 puncte

Rezolvare

...

6. Pe parcursul secolului al XV-lea, românii au participat activ la numeroase conflicte militare în cadrul relațiilor internaționale. Deoarece în această perioadă s-au remarcat tendințele expansioniste ale Imperiului Otoman, domnitorii români se vor ...

...

Subiectul al III-lea

30 de puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc în secolele IX-XVIII, având în vedere:

• menționarea a două autonomii locale din spaţiul românesc intracarpatic, atestate în secolele al IX-lea – al XIII-lea, și a unei asemănări dintre ele;
• precizarea unei autonomii locale din spațiul extracarpatic atestată în secolele al XIII-lea – al XIV-lea și a unui fapt istoric în legătură cu un reprezentant al acesteia;
• menționarea unui stat medieval din spațiul românesc extracarpatic și prezentarea unei instituții centrale a acestuia în secolele al XIV-lea – al XVI-lea;
• formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții centrale din spațiul românesc în secolul al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauzăefect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Eseu despre autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc în secolele IX-XVIII

Pe parcursul secolelor IX-X are loc constituirea primelor formațiuni politice medievale românești: țări, cnezate, voievodate, denumite în istorie și autonomii locale. Acest proces a fost unul important și decisiv pentru istoria românească, fiind facilitat de anumite condiții interne și externe și atestat în izvoarele arheologice și cronicile vremii.

Primele formațiuni prestatale (autonomii) menționate în izvoarele scrise sunt cele din spațiul  intracarpatic – Transilvania. Documentul care atestă prezența acestor formațiuni intracarpatice este ,,Cronica lui Anonymus” sau ,,Cronica notarului anonim”. Cronicarul anonim amintește astfel în Transilvania pentru sfârșitul secolului al IX-lea voievodatele lui Menumorut, Gelu și Glad, acești voievozi aflându-se în conflict cu șefii de trib maghiari care au pătruns pe teritoriul Transilvaniei. Voievodatul lui Gelu se afla în centrul Transilvaniei, probabil cu sediul în cetatea Dăbâca; voievodatul lui Menumorut era situat între Tisa, Mureș și Munții Apuseni, cu sediul în Biharea (Bihor); iar voievodatul lui Glad era localizat în Banat, cu sediul probabil la Cuvin. O asemănare între aceste autonomii locale din spaţiul românesc intracarpatic ...

...