Simulare județeană Hunedoara
Subiectul I
30 de puncte
Citiți, cu atenție, sursa A și sursa B.
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiți puterea suzerană precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la rege. 2 puncte
3. Menţionaţi două caracteristici ale statului român menționate în sursa A. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că prevederile legii fundamentale arată dorința de a duce la îndeplinire cerințele adunărilor ad-hoc. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două constituții elaborate în România, specifice altor tipuri de regimuri politice care au funcționat în secolul al XX-lea, în afara celor la care fac referire sursele A și B. 6 puncte
7. Menționați o deosebire între două constituții elaborate în prima jumătate a secolului al XX-lea. 4 puncte
Rezolvare
...
7. Două constituții elaborate în prima jumătate a secolului al XX-lea sunt: Constituția din 1923 și Constituția din anul 1938. O deosebire între aceste două acte fundamentale este următoarea: în Constituția de la 1923 era prevăzut principiul separării puterilor în stat, în timp ce ...
...
Subiectul al II-lea
30 de puncte
Citiți, cu atenție, sursa aceasta.
Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți o personalitate ecleziastică la care face referire sursa dată. 2 puncte
2. Precizați un secol la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menționați două argumente utlizate de români ca arme de luptă în secolul al XVIII-lea, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, reacția provocată de lupta lui Inochentie Micu și cauza acestei reacții. 6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunea lui Inochentie Micu, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia ideile privind romanitatea românilor au fost influențate de contextul politic existent în secolele al- XVIII-lea -al XIX-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte
Rezolvare
...
6. Tema romanității românilor a fost abordată de-a lungul timpului de diferiți istorici și oameni de cultură. În secolele al XVIII-lea - al XIX-lea remarcăm lupta de emancipare politică a ...
...
Subiectul al III-lea
30 de puncte
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre totalitarism și democrație în Europa și în România secolului al XX-lea, având în vedere:
- menționarea a două idei specifice democrației din Europa, în prima jumătate a secolului al XX-lea;
- precizarea unei Constituții adoptată în România Mare;
- menționarea a două asemănări între ideologiile totalitare din Europa Occidentală, în secolul al XX-lea;
- prezentarea unei practici politice totalitare promovate în Europa de Est;
- formularea unui punct de vedere referitor la Constituția României din 1965 si susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
Eseu despre totalitarism și democrație în Europa și în România secolului al XX-lea
Secolul al XX-lea a fost denumit de către istorici ,,secolul extremelor”. În acest interva de timp, două tipuri de regimuri politice care au dominat scena politică: regimurile democratice și cele totalitare. Europa, în general, și România, în special, au fost marcate de schimbări importante pe parcursul secolului al XX-lea, atât la nivel politic, cât și economic sau social.
În prima jumătate a secolului al XX-lea în Europa se remarcă Marea Britanie și Franța ca modele ale democrației. Unele dintre ideile specifice democrației europene în această perioadă sunt principiul separării puterilor în stat, pluralismul politic, garantarea și respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Modelul politic englez este cel al democrației parlamentare, în care prim-ministrul deține un rol important în calitatea sa de șef al majorității parlamentare. Modelul britanic presupune existenţa a două partide politice care ...
...