Simulare județeană Dolj

Subiectul I

30 de puncte

Citiți, cu atenție, sursa A și sursa B.

Pornind de la aceste surse, raspundeți la următoarele cerințe: 

1. Numiți lucrarea scrisă de Constantin Cantacuzino, precizată în sursa A. 2 puncte 

2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la poporul român. 2 puncte 

3. Menționați statul român și conducătorul acestuia la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte 

4. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că opțiunile umaniștilor din secolul al XVII-lea sunt continuate în secolul următor. 3 puncte 

5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte 

6. Prezentați două proiecte politice elaborate în spațiul românesc în secolul al XVIII-lea. 6 puncte 

7. Menționați o asemănare între legile fundamentale ale României din 1866 și 1923. 4 puncte

Rezolvare

...

6. Două proiecte politice elaborate în spațiul românesc în secolul al XVIII-lea sunt memoriile boierești de la Focșani (1772) și cele de la Șiștov (1791). 

Memoriul boierilor din anul 1772 a fost prezentat cu ocazia tratativelor purtate la Focșani cu Poarta. În acest memoriu, boierii cereau renunțarea la domniile fanariote și ...

...

Subiectul al II-lea

30 de puncte

Citiți, cu atentie, sursa aceasta.

Pornind de la această sursă, raspundeți la următoarele cerințe: 

1. Numiți marea putere implicată în acțiuni diplomatice cu Imperiul Otoman, precizată în sursa dată. 2 puncte 

2. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele din sursa data. 2 puncte 

3. Menționați instituția politică centrală și o atribuție a reprezentantului ei în domeniul administrației, la care se referă sursa dată. 6 puncte 

4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la prerogativele din domeniul juridic. 6 puncte 

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la consecințele implicării Imperiului Otoman în organizarea politică a Țărilor Române, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte 

6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un proiect politic elaborat în deceniul șase al secolului al XIX-lea a contribuit la constituirea statului modern român. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte

Rezolvare

...

6. Proiectul politic elaborat în deceniul șase al secolului al XIX-lea care a contribuit la constituirea statului modern român a fost cel al Adunărilor ad-hoc din 1857. Alegerile pentru Adunările ad-hoc au fost câştigate de partida unionistă ...

...

Subiectul al III-lea

30 de puncte

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc, în secolele al IX-lea - al XVIII-lea, având în vedere:

• precizarea unei autonomii locale atestate în spațiul românesc în secolele al IX-lea - al XI-lea și menționarea a două trăsături ale acesteia;
• prezentarea unei instituții centrale înființate în spațiul românesc, în secolele al XII-lea - al XIV-lea;
• menționarea a două fapte istorice referitoare la situația Moldovei în secolul al XIV-lea;
• formularea unui punct de vedere referitor la modificarea statutului politic al Transilvaniei în secolele al XVI-lea - al XVIII-lea și sustinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Eseu despre autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc, în secolele al IX-lea - al XVIII-lea

Pe parcursul secolelor al IX-lea – al X-lea se coagulează primele formațiuni politice medievale românești, denumite în istoriografie autonomii locale. Ele sunt întâlnite sub diferite denumiri, precum: țări, cnezate sau voievodate. Procesul constituirii acestor autonomii a fost unul decisiv pentru istoria statelor medievale românești, fiind favorizat de anumite condiții interne și externe. Dintre factorii interni, cel mai reprezentativ este considerat existența formațiunilor prestatale românești. Dintre factorii externi menționăm: tendințele expansioniste ale regalității maghiare și ale Imperiului Bizantin, constituirea Hoardei de aur (a limitat influența maghiară) și invaziile popoarelor migratoare. Formarea autonomiilor locale a fost astfel un proces care a avut loc în mai multe etape și s-a extins pe parcursul a câteva secole.

Primele autonomii menționate în izvoarele scrise sunt cele din spațiul intracarpatic. Documentul istoric care atestă existența unor formațiuni prestatale pe teritoriul Transilvaniei în secolul al IX-lea este Cronica lui Anonymus. Cronica notarului anonim menționează astfel voievodatele lui Menumorut, Gelu și Glad, aceștia aflându-se în conflict cu ...

...