Simulare județeană Constanța

Mai jos îți prezentăm cerințele și răspunsurile noastre pentru subiectele I, II și III de la simularea județeană din Constanța, 2022.

Subiectul I

30 de puncte

Citiți cu atenție sursa A și sursa B.

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe: 

1. Numiți, pe baza sursei A, un conducător politic roman. 2 puncte 

2. Precizați o informație referitoare la ideea romanității românilor la care face referire sursa A. 2 puncte 

3. Menționați câte un spațiu istoric precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte 

4. Scrieți litera corespunzătoare sursei care susține rolul slavilor în etnogeneza românească. 3 puncte 

5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) 7 puncte 

6. Prezentaţi două teorii referitoare la romanitatea românilor din motive politice între secolele XVIII – XIX. 6 puncte 

7. Menţionaţi o cauză a abordării romanității românilor în perioada Evului Mediu. 4 puncte

Rezolvare

1. Conducătorul politic roman menționat în sursa A este: Aurelian.

2. O informație referitoare la ideea romanității românilor la care face referire sursa A este cea privind descendența romană a românilor din coloniștii romani transplantați în Dacia traiană sau cea despre stăruința elementului roman în Dacia abandonată de Aurelian năvălirilor barbare.

...

Subiectul al II-lea

30 de puncte

Citiți, cu atenție, sursa aceasta.

1. Numiți un spațiu istoric precizat în sursa data. 2 puncte 

2. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele istorice precizate în sursa dată. 2 puncte 

3. Numiți un conducător politic și menționați o acțiune a acestuia din sursa dată. 6 puncte 

4. Menționați, pe baza sursei date, două informații referitoare la condițiile pe care și le asumă voievodul față de regele maghiar. 6 puncte 

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la tactica de luptă folosită de voievodul român, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte 

6. Argumentați printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia autonomiile locale au contribuit la crearea statului medieval sud-carpatic în secolul al XIII-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Rezolvare

...

5. În opinia mea, voievodul român a apelat la tehnicile des utilizate de domnitorii medievali, folosindu-se în exemplul oferit de sursa citată de avantajele terenului și de elementele naturale ale zonei alese pentru confruntare.  

Informațiile prin care susțin acest punct de vedere sunt: ...

...

Subiectul al III-lea

30 de puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în contextul relațiilor internaționale din secolele al XIV-lea–al XVIII-lea, având în vedere:

• precizarea unei cauze a implicării Țării Românești în relațiile internaționale, între secolele XIV-XV și a unui voievod care se afirmă în relațiile externe;
• menționarea a două acțiuni militare desfășurate de reprezentanții instituțiilor centrale din spațiul românesc extracarpatic între secolele XV-XVI și a unei asemănări între aceste acțiuni;
• prezentarea unei acțiuni diplomatice din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, referitoare la spațiul românesc;
• formularea unui punct de vedere referitor la implicarea românilor în relațiile internaționale de la începutul modernității și susținerea acestuia printr-un argument istoric

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric ( prezentarea unui fapt istoric relevant, utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia) , respectarea succesiunii cronologice /logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului in limita de spatiu precizată.

Eseu despre spațiul românesc în contextul relațiilor internaționale din secolele al XIV-lea–al XVIII-lea

Pe parcursul Evului Mediu, statele românești au fost înconjurate de mari puteri, precum Regatul Ungariei, Regatul Poloniei sau Cnezatul Moscovei, care au manifestat tendințe de hegemonie asupra teriroriului. Începând cu secolul al XIV-lea se remarcă în sud-estul Europei ascensiunea unei noi puteri, și anume Imperiul Otoman. 

Politica expansionistă a Porții aduce pericolul otoman în zona Dunării, amenințând astfel direct Țările Române. În acest context, liderii politici ai Țărilor Române se vor implica activ în relațiile internaționale, vizând îndepărtarea pericolului otoman și menținerea independenței. Se remarcă în acest sens pe parcursul secolelor XIV-XV domnitori precum Mircea cel Bătrân sau Vlad Țepeș, care, în vederea atingerii scopului lor, vor îmbina acțiunile diplomatice și cele militare. Mircea cel Bătrân se va alătura, de exemplu, Cruciadei de la Nicopole (1396), luptând alături de alte state creștine europene împotriva Imperiul Otoman.

Instituția care s-a implicat activ în relațiile internaționale pe parcursul acestei perioade a fost cea a domniei. Sprijinit de boieri, domnul s-a preocupat de ...

...