Simulare județeană Brăila

Citește aici răspunsurile pentru simularea județeană la istorie din Brăila, 2022!

Subiectul I

30 de puncte

Citiți, cu atenție, sursa A și sursa B.

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiți umanistul italian precizat în sursa A. 2 puncte 

2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la originea românilor. 2 puncte 

3. Menționați câte un spațiu istoric precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte 

4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că romanitatea moldovenilor este precizată în istoriografia maghiară. 3 puncte 

5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte 

6. Prezentați două caracteristici ale istoriografiei referitoare la etnogeneza românească, din România postbelică. 6 puncte 

7. Menționați un element de continuitate în abordarea romanității românilor în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, în spațiul românesc. 4 puncte

Rezolvare

...

6. Două caracteristici ale istoriografiei din România postbelică referitoare la etnogeneza românească pot fi exagerarea rolului slavilor și al dacilor în acest proces. Venirea regimului comunist la putere nu a însemnat doar ...

...

Subiectul al II-lea

30 de puncte

Citiți, cu atenție, sursa aceasta.

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe: 

1. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele descrise sursa dată. 2 puncte 

2. Numiți ministrul de interne precizat în sursa dată. 2 puncte 

3. Menționați legea fundamentală din 1938 și o caracteristică a acesteia, precizate în sursa dată. 6 puncte 

4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la acțiunile regelui prin care și-a consolidat puterea. 6 puncte 

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la măsurile adoptate față de Garda de Fier, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte 

6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în România, în deceniul cinci al secolului al XX-lea sunt aplicate practici politice totalitare. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte

Rezolvare

...

6. Putem afirma faptul că în România, în deceniul cinci al secolului al XX-lea, sunt aplicate practici politice totalitare prin menționarea impunerii partidului unic. În anul 1947 guvernul a ...

...

Subiectul al III-lea

30 de puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre Europa și România în secolul al XX-lea, având în vedere:

• precizarea constituției adoptate în România în deceniul al treilea al secolului al XX-lea, și menționarea unei caracteristici a acesteia;
• menţionarea a două asemănări între ideologiile totalitare existente în Europa Occidentală, în perioada interbelică;
• precizarea a două constituții adoptate în România în ultimele patru decenii ale secolului al XX-lea și prezentarea unei deosebiri dintre prevederile acestora;
• formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice democratice aplicate în Europa, în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Eseu despre Europa și România în secolul al XX-lea

Europa și România au fost marcate de schimbări importante pe parcursul secolului al XX-lea. Aceste schimbări s-au manifestat atât la nivel politic, cât și social și economic. La începutul secolului a avut loc prima mare conflagrație mondială, în urma căreia s-au destrămat imperiile multinaționale, în locul lor apărând statele naționale. În ce privește țara noastră, urmările Primului Război Mondial s-au concretizat în desăvârșirea unității naționale (Marea Unire de la 1918). Acest fapt a adus modificări importante politice, sociale, economice, administrativ-teritoriale și, nu în ultimul rând, etnice. 

Noul context a impus necesitatea adoptării unei noi constituții în deceniul al treilea al secolului al XX-lea – Constituția din anul 1923. Acest act fundamental a fost realizat pe principiul suveranității naționale. Constituția de la 1923 are la bază principiul separării puterilor în stat și prevede drepturi și libertăți cetățenești (egalitatea în fața legii, desființarea privilegiilor de clasă, introducerea votului universal egal, direct, secret şi obligatoriu pentru bărbaţii de peste 21 ani).

...