Subiectul I

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „O povară în plus pentru economia României era prezența copleșitoare a Uniunii Sovietice. Plata despăgubirilor de război, în care se includeau alimente și materii prime de toate felurile, pradă de război, în special echipament industrial și obligația de a furniza armatelor sovietice din teren tot felul de bunuri au secătuit țara de resurse de care avea mare nevoie pentru propria redresare economică.

În prima jumătate a anului 1947, Partidul Comunist a acționat pentru a-și mări controlul asupra tuturor ramurilor economiei. Planificarea și conducerea centralizată erau la ordinea zilei și toate măsurile pe care le-a luat s-au dovedit a fi doar faza pregătitoare în vederea naționalizării industriei și colectivizării agriculturii. La 5 aprilie, un nou Minister al Industriei și Comerțului, care combina atributele a numeroase alte agenții de stat, și-a asumat puteri largi în strângerea și distribuția bunurilor agricole și industriale de consum, alocarea materiilor prime pentru industrie [...] și în controlarea creditelor. Transformarea economiei românești în conformitate cu modelul sovietic a fost însoțită de integrarea ei în blocul sovietic.”

(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, S.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)

B. „Speranțele românilor într-un viitor economic din ce în ce mai luminos au fost sporite de existența unei cantități din ce în ce mai mare de bunuri de larg consum la sfârșitul anilor `60, dar când restricțiile au ajuns un lucru la ordinea zilei, în anii `70 și `80, aceste speranțe au fost zdruncinate. În lumina admirației lui Ceaușescu pentru Stalin, nu este surprinzător faptul că politica economică a fost caracterizată de obsesia pentru industrializare și opoziția totală față de orice formă de proprietate privată. În consecință, Ceaușescu a fost cu atât mai iritat de faptul că promotorul reformelor economice în blocul răsăritean, în 1985, avea să fie noul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, și ca atare, la ședința Comitetului Central al Partidului Comunist din noiembrie 1985, și-a exprimat opoziția față de schimbare. [...] Ceaușescu a intervenit în mod constant în probleme economice și [...] a continuat «vizitele de lucru» în întreprinderile unde dădea «indicații prețioase». Prin urmare, aceste indicații erau aplicate, în măsura în care era posibil, dar asta ducea la ajustări continue ale politicii și practicii economice, care-i năuceau pe conducătorii de întreprinderi și pe muncitori, având un efect opus celui dorit [...]. România și-a întors privirea către țările Europei Occidentale pentru împrumuturi, dar plata acestora fusese evaluată pe baza unor estimări prea optimiste cu privire la capacitatea de a plăti datoriile prin exporturi, întrucât acestea s-au dovedit a fi de slabă calitate.”

(D. Deletant, România sub regimul comunist)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi un conducător politic precizat în sursa B.    2 puncte

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la despăgubirile de război.     2 puncte

3. Menţionaţi formațiunea politică și un spațiu istoric la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.     6 puncte

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că măsurile economice vizau și agricultura.     3 puncte

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).     7 puncte 

6. Prezentaţi alte două acțiuni din politica internă a statului român desfășurate în perioada totalitarismului, în afara celor la care se referă sursele date.    6 puncte

7. Menţionaţi o caracteristică a democrației din România, în secolul al XX-lea.     4 puncte

Rezolvare

  1. Un conducător politic precizat în sursa...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in