De la Constituțiile comuniste la Constituțiile democratice
În partea a doua a lecției despre „Constituțiile României”, vei afla totul despre Constituția din 1948, Constituția din 1952, Constituția din 1965, și Constituția din 1991. Atât Constituția din 1948, cât și Constituția din 1952 și Constituția din 1965 au reprezentat Constituții comuniste, cu caracter totalitar, unde drepturile și libertățile cetățenești erau doar un concept abstract, niciodată materializat sau aplicat. De asemenea, puterea era concentrată în mâinile partidului unic, care avea monopol asupra tuturor instituțiilor statului. Constituția din 1991 a reprezentat o gură de aer proaspăt, fiind prima Constituție democratică după aproape jumătate de secol de comunism.
Dacă dorești să citești pe larg despre Constituția din 1948, Constituția din 1953, Constituția din 1965 și despre Constituția din 1991, nu ezita să achiziționezi manualul de istorie liceunet pentru clasa a XII-a.
Constituția din 1948
În 30 decembrie 1947 regele Mihai I este silit să abdice și, în condițiile autodizolvării fostului parlament și a preluării puterii de către comuniști, este adoptată o nouă Constituție în 13 aprilie 1948. Alcătuită după modelul Constituţiei sovietice din 1936, Constituţia din 1948 – prima constituție comunistă - avea la bază principiul suveranității populare (în locul celei naționale). Un aspect interesant este faptul că, în textul acestui act prevederile economice prevalau asupra celor politice, fiind așadar argumentul legal prin care comuniștii pregăteau trecerea economiei sub controlul exclusiv al statului.
Se proclamă Republica Populară Română (R.P.R.), în care organul suprem al puterii de stat, deci cel care deținea puterea legislativă, este Marea Adunare Naţională (M.A.N.). „În Republica Populară Română întreaga putere de stat emană de la popor și aparține poporului. Poporul își exercită puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct și secret” (art. 3). Puterea executivă şi administrativă aparținea Guvernului – Consiliului de Miniștri, care trebuia să răspundă în fața Marii Adunări Naţionale şi a Prezidiului acesteia în perioada dintre sesiuni: „Inițiativa legislativă aparține guvernului. De asemenea, dep...