Spărgătorul de nuci

Dacă vrei să aprofundezi textele incluse în programa care aparțin romantismului pentru materia literatură universală, clasa a XII-a, atunci poți alege povestirea „Spărgătorul de nuci”, scrisă de scriitorul german E.T.A Hoffmann în anul 1816.

Pentru a-ți aminti secvențele importante ale acestei opere, profesorii Liceunet vin în ajutorul tău și îți pun la dispoziție pagina „Spărgătorul de nuci - Rezumat”.

Rezumat

„Spărgătorul de nuci” e o povestire scrisă în anul 1816 de E.T.A. Hoffmann, unul din marii reprezentanți ai romantismului german. Această operă compusă pentru copii este una neobișnuit de complexă – inovatoare la vremea sa, prin faptul că nu este o povestire moralizatoare. Autorul folosește într-un mod ingenios tehnica narațiunii în ramă, iar cititorii sunt incorporați în poveste, priviți asemenea unor personaje sau martori adevărați ai întâmplărilor fantastice care se petrec în cadrul ei. Prin explorarea inedită a imaginației, ca temă centrală a ei și prin redarea „evaziunii din cotidian” – naturală copiilor prin jocurile pe care le inventează și de care sunt captați – „Spărgătorul de nuci” este o operă reprezentativă a romantismului.

Povestea începe în ajunul Crăciunului, în casa doctorului Stahlbaum. Copiii, Marie și fratele ei, Fritz încearcă să ghicească ce vor primi în dar de la nașul lor, Drosselmeyer, un ceasornicar și inventator excentric. În fiecare an, acesta le dăruiește câte o jucărie concepută de el, adevărate minuni mecanice, pe care însă copiii nu au voie să le admire decât în ajunul Crăciunului. În restul anului, jucăriile primite de la Drosselmeyer sunt închise în spatele unei vitrine de sticlă, pe ultimele rafturi ale unui dulap, ca să nu fie stricate de Marie și Fritz în joaca lor nepricepută.

Copiii descoperă sub brad darurile puse de părinți: o rochie nouă pentru Marie, soldați de plumb (husari) pentru Franz și altele. Iar mult așteptatul da...