Cântecul Nibelungilor

„Cântecul Nibelungilor” (sau „Nibelungenlied”, în germană) este o epopee scrisă în evul mediu, la începutul secolului al XIII-lea, în limba germană medie. Sursele de inspirație ale operei de față sunt reprezentate de varii legende și mituri apărute pe teritoriul Germaniei, Austriei, Scandinaviei și Islandei de astăzi. A fost transmis pe cale orală, iar în jurul anului 1204 a fost imortalizat în scris.

Poemul cuprinde treizeci și nouă de cânturi, organizate în două părți. Prima parte îl are drept erou pe prințul Siegfried din Xanten, fiu al regelui Siegmund și al reginei Sieglinda. El află despre frumusețea unei prințese burgunde pe nume Kriemhilda, din orașul Worms, și pornește într-acolo pentru a se căsători cu ea. Burgunzii erau, însă, în război cu danezii și saxonii, împotriva cărora Siegfried va lupta cu vitejie.

Kriemhilda se afla sub autoritatea fraților ei, Gunther, Gernot și Giselher, fiindcă erau cu toții orfani. Ajuns în Worms, Siegfried se oferă să-l ajute pe Gunther, acum rege în Worms, care dorea s-o cucerească pe regina-fecioară a Islandei, Brünhilda. Aceasta încuviința să se mărite doar cu acela care ar fi putut-o învinge de-a lungul celor trei probe la care-și supunea pețitorii. În caz contrar, regina îi ucidea. Fiind ...