Clasificări privind grupurile
El se diferențiază de acestea prin trei dimensiuni, care implică trăsături specifice:
-
dimensiunea instrumentală – membrii împărtășesc un scop comun, iar comunicarea dintre ei este organizată, astfel încât informațiile să circule.
-
dimensiunea relațională – membrii grupului interacționează, relațiile fiind inclusiv de natură afectivă.
-
dimensiunea contextuală – grupul nu funcționează separat de exterior și independent de alte grupuri, evoluția lui este marcată de condiții economice, politice și culturale.
Cel mai important criteriu după care putem împărți grupurile este cel cantitativ (criteriul calitativ este o consecință a acestuia). Numărul de membri influențează natura și intensitatea relațiilor dintre membrii grupului. Așadar, putem întâlni:
-
grupuri mari – marcate de relații sociale oficiale între membri și intercunoaștere slabă; tipuri de grupuri mari: poporul, corporația, partidul.
-
grupuri mici – marcate de relațiile directe între membri și o intercunoaștere bună a acestora; tipuri de grupuri mici: familia, grupul de joc, grupul de vecinătate, comunitatea de bătrâni.
