Războiul Crimeei (1853-1856). Congresul de pace de la Paris (1856)

Domniile fanariote

Apariția României ca stat se află în strânsă legătură cu acțiunile militare și diplomatice întreprinse de Marile Puteri în regiune. Pentru a înțelege pe deplin formarea statului national român este necesară cunoșterea contextului geopolitic al Europei acelor vremuri. Vom începe cu o scurtă introducere despre Epoca Fanariotă, începută oficial în 1711 în Moldova și 1716 în Țara Românească și încheiată ca urmare a presiunii exercitate de Revoluția lui Tudor Vadimirescu de la 1821.

Instaurarea domniilor fanariote a fost rezultatul neîncrederii Imperiului Otoman în politica internă și externă întreprinsă de domnitorii români pământeni, care nu de puține ori au ales să se alieze cu imperiile creștine vecine împotriva Înaltei Porți. 

Prin instaurarea domniilor fanariote, otomanii își asigurau prezența la Iași și la București a unor oameni considerați de încredere, aceștia fiind deja parte a administrației de la Constantinopol. Această perioadă a fost caracterizată, în cea mai mare parte, de politici fiscale și economice care au transformat cele două Principate Române în teritorii dependente economic de Constantinopol. Otomanii au impus monopol sau restricții pe o mare parte o mărfurilor care plecau sau ajungeau la nord de Dunăre. De asemenea, practica domnitorilor fanarioți care implica cumpărarea tronului din cele două Principate a adus mari prejudicii dezvoltării acestora. Visteria țării se afla la discreția domnitorilor și reprezenta o sursă de îmbogățire și de recuperare a sumelor plătite la Constantinopol pentru cumpărarea tronului.

Totuși, domniile fanariote nu au reprezentat o perioadă în care nu s-au întreprins reforme la nivelul celor două Principate. Unul dintre cele mai bune exemple este reprezentat de domniile multiple ale lui Constantin Mavrocordat în Țara Românească și în Moldova. Printe reformele de factură iluministă întreprinse în timpul domniilor sale, Mavrocordat a desființat iobăgia în ambele Principate, a reorganizat și simplificat sistemul fiscal pentru o mai bună colectare la visteria statului și a publicat chiar și un model de Constituție (1741). 

Chiar și așa, românii se văd nevoiți să-și facă cunoscute dorințele la curțile occidentale sau la Sankt Petersburg (Rusia). În cazul românilor din Țara Românească și Moldova s-a dezvoltat o mișcare petițională a boierilor locali care solicitau imperiilor vecine (Imperiul Țarist, Imperiul Habsburgic și Prusia) desființarea domniilor fan...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in