Rolul spațiului românesc între diplomație și conflict în secolele XIV-XVIII

...

Printre acţiunile diplomatice întreprinse de acelaşi domnitor român se numără şi depunerea jurământului de suzerano-vasalitate. Relaţiile de suzerano-vasalitate presupun obligaţii pentru ambele părţi implicate, „auxilium et consilium“, sprijin şi ajutor reciproc și respectarea, în relaţiile internaţionale, a principiului “prietenii mei sunt şi prietenii tăi, duşmanii mei sunt şi duşmanii tăi“.

Astfel, după ce în 1484 sultanul Baiazid al II-lea cucereşte Chilia şi Cetatea Albă, pe 15 septembrie 1485 Ștefan cel Mare depune jurământ de vasalitate Poloniei, condusă de regele Cazimir al IV-lea, la Colomeea, în speranţa recuperării celor două cetăţi.

...