Istorie Olimpiada Națională 2013 clasa a XII-a

Iată cerințele și rezolvările subiectelor de la olimpiada de istorie din anul 2013, etapa națională, clasa a XII-a:

Subiectul I

Citiţi cu atenţie sursa A, sursa B și sursa C.

Răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Menţionaţi, pe baza sursei A, două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, referitoare la

acţiunile lui Carol Robert de Anjou anterioare conflictului; 

2. Menţionaţi, pe baza sursei A şi B, o asemănare referitoare la tactica folosită de cei doi conducători politici din spaţiul românesc şi selectaţi ca argument câte o informaţie istorică din sursele respective;  

3. Formulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere despre statutul Ţărilor Române în raport

cu Imperiul Otoman, susţinându-l cu o informaţie selectată din sursa respectivă;

4. Menţionaţi, pe baza sursei C, două informaţii referitoare la o instituţie centrală din spațiul românesc; 

5. Prezentaţi o caracteristică a unei instituţii centrale din spaţiul românesc extracarpatic în secolul al XVII-lea;  

6. Formulaţi un punct de vedere referitor la implicarea instituţiilor centrale din spaţiul românesc în conflictele şi diplomaţia secolului al XVIII-lea, folosind ca argument două fapte istorice. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea faptelor istorice relevante, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea si concluzia.)

Rezolvare

...

6. O caracteristică a spațiului românesc din secolul al XVIII-lea este aceea că se află la intersecția intereselor Marilor Puteri: Imperiul Habsburgic, Imperiul Otoman și Imperiul Rus, care poartă o luptă acerbă pentru dominație în zona balcanică. În timpul conflictelor din cadrul „chestiunii orientale”, Țările Române, aflate la intersecția Marilor Puteri zonale, devin, împotriva voinței lor teatru de operațiuni militare, fiind caracterizate ca „două corăbii pe o mare furtunoasă”:

...

Subiectul al II-lea

Elaboraţi, în aproximativ patru-cinci pagini, o sinteză despre Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari, având în vedere:

  • prezentarea unui element de continuitate între două proiecte politice din secolul al XIXlea, referitoare la constituirea statului român modern;
  • prezentarea unui fapt istoric prin care se constituie statul român modern;
  • prezentarea unui aspect limitativ al caracterului democratic al Constituţiei din 1866 și menționarea unei cauze a modificării acestuia;
  • prezentarea a două cauze ale implicării României în marile alianţe de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea;
  • menţionarea a două asemănări referitoare la etapele realizării României Mari;
  • formularea unui punct de vedere referitor la consecinţele realizării României Mari asupra procesului constituţional din prima jumătate a secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia prin două argumente istorice.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Sinteză despre Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari

Secolul al XIX-lea se caracterizează în plan european prin afirmarea națiunilor moderne și prin lupta acestora pentru realizarea unui mare obiectiv național: crearea statului național. În acest cadru s-au înscris numeroase popoare precum italienii, germanii și chiar românii, iar împlinirea acestei aspirații s-a realizat treptat, pe fondul numeroaselor mutații care au avut loc în societate. Statul român modern a fost proiectat de către marii gânditori ai secolelor anterioare, însă el va deveni o realitate instituțională începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, cunoscut revoluționar pașoptist, ca domn atât în Moldova, cât și în Țara Românească.

Printre proiectele politice elaborate de reprezentanții Partidei Naționale, un glas puternic l-au avut proiectele pașoptiste. Astfel, „Dorințele Partidei Naționale în Moldova” elaborat de Mihail Kogălniceanu, la Cernăuți, în august 1848, este un exemplu pentru susținerea ideii că memoriile boierești au conturat statul român modern.

...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in

Istorie Olimpiada Națională 2013 clasa a XII-a

[0]
Produsul nu are încă un review - poți fi primul care înregistrează un review.