Clasa a IX-a

Subiectul I

Citiți cu atenție sursa A și sursa B.

Răspundeți următoarelor cerințe:

1. Precizați, pe baza sursei A, două caracteristici ale societății sumeriene.

2. Menționați, pe baza sursei B, două informații aflate în relație cauză-efect referitoare la administrația provincială precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).

3. Menționați, pe baza surselor A și B, o deosebire referitoare la statutul conducătorilor politici ai celor două popoare și selectați câte o informație din fiecare sursă, prin care să susțineți deosebirea menționată. 

4. Menționați, pe baza sursei A, o informație referitoare la forma de organizare politică a sumerienilor. 

5. << Consecințele unificării politice, un eveniment a cărui desfășurare istorică exactă nu e cunoscută, au fost decisive>>. Susțineți această opinie prin trei informații selectate din sursa B. 

6. Prezentați un alt popor din spațiul Orientului, în Antichitate sau în Evul Mediu, în afara celor la care se referă sursele A și B. 

7. Prezentați alte două fapte istorice referitoare la sumerieni și egipteni, în afara celor la care se referă sursele A și B.

Rezolvare

1. Conform textului A, „Societatea sumeriană era în principal urbană, iar viața publică se desfășura în jurul templului și al palatului.” În ceea ce privește structura socială, prima treaptă o ocupau nobilii și funcționarii, iar „Pe o treaptă inferioară […] se situa marea majoritate, formată din oameni liberi, cu diverse ocupații: țărani, crescători de animale, grădinari, pescari, meșteșugari, păstori.”

2. Așa cum este prezentat în textul B, țara era împărțită în nome, fiecare dintre acestea fiind conduse de un guvernator. Guvernatorul era …

...

Subiectul al II-lea

Elaborați, în aproximativ patru-cinci pagini, o sinteză despre Civilizația europeană în Antichitate și Evul Mediu, având în vedere:

• prezentarea unei consecințe a democrației ateniene asupra modelelor de educație din lumea
  greacă; 
• menționarea unei asemănări între arta greacă și romană;
• precizarea unei forme de organizare politică din Europa de Răsărit, din perioada Antichității și menționarea a două fapte istorice referitoare la aceasta;
• prezentarea unui element de continuitate între popoarele din Antichitate și popoarele medievale din Europa Occidentală;
• prezentarea unui fapt istoric referitor la consecințele ierarhiei feudale în organizarea politică a Franței medievale;
• menționarea a două deosebiri dintre Imperiul Romano-German și Imperiul Roman;
• menționarea rolului unei personalități în constituirea statelor medievale din Europa de Răsărit și susținerea acestuia prin precizarea a două fapte istorice.

Sinteză despre civilizația europeană în Antichitate și Evul Mediu

Antichitatea este cea de-a doua epocă istorică, ce a început în jurul anului 3000 î. Hr. , când a fost inventată scrierea cuneiformă de către sumerieni, și se sfârșește în anul 476, an care marchează decăderea Imperiului Roman de Apus. Aceasta este epoca în care s-au dezvoltat cultura, arta, religia și au apărut primele forme de organizare statală și politică. În această perioadă se afirmă civilizațiile europene rurale. 

În lumea antică, Europa nu …