Clasa a XII-a

Subiectul I

Acest tip de subiect este asemănător cu subiectul I și II din cadrul examenului de Bacalaureat, însă gradul de dificultate este mult mai ridicat. De aceea, subiectul I din cadrul olimpiadei de istorie din anul 2015, pentru clasa a XII-a, conține trei texte istorice cu privire la istoria României și o serie de șapte cerințe, majoritatea pe baza celor trei texte.

Citiți cu atenție sursa A, sursa B și sursa C. 

Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Menționați, pe baza sursei B conducătorul și secolul la care se referă. 

2. Formulați, pe baza sursei A, o opinie referitoare la atribuțiile Adunării, susținând-o cu două
informații selectate din sursa dată. 

3. Menționați, din sursa A, o informație referitoare la componența instituției la care aceasta se referă.

4. Menționați, din sursa C, o asemănare între punctele de vedere exprimate în sursă referitoare la
<alianța cu Ardealul>, susținând-o cu câte o informație din sursa dată. 

5. Formulați, pe baza sursei B, o opinie referitoare la relațiile dintre instituțiile centrale din spațiul românesc, susținând-o cu două informații selectate din sursa dată. 

6. Menționați, din sursa C, o informație referitoare la cauza încheierii tratatului de la 20 mai 1595. 

7. Formulați un punct de vedere, prin care să susțineți sau să combateți afirmațiile din sursele B și C, referitoare la exercitarea atribuțiilor diplomatice ale domnitorului în Evul Mediu, folosind ca argumente alte două fapte istorice decât cele la care se referă sursele A, B și C. (Se punctează
pertinența argumentării elaborate prin utilizarea faptelor istorice relevante, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea si concluzia.) 

Rezolvare

1. Conducătorul la care se referă sursa B este Mircea cel Bătrân, iar secolul este al XIV-lea.

2. Adunarea țării reprezintă o instituție centrală, înființată după crearea statelor medievale românești, specifică teritoriului extracarpatic. În ciuda faptului că era formată din reprezentanți ai tuturor categoriilor sociale, așa cum reiese și din sursa dată („Adunarea țării se compune …

...

Subiectul al II-lea

Subiectul al II-lea constă în realizarea unei sinteze, în patru-cinci pagini, despre România în secolele al XIX-lea - al XX-lea. La acest subiect trebuie să ai în vedere cinci aspecte de care trebuie să ții cont.

Elaborați, în aproximativ patru-cinci pagini, o sinteză despre România în secolele al XIX-lea – al XX-lea având în vedere:

• menționarea a două fapte istorice referitoare la implicarea României în Criza Orientală și precizați două consecințe în plan intern ale acestei implicării;
• prezentarea unui fapt istoric referitor la România și la o mare alianță la sfârșitul secolului al XIX-lea;
• prezentarea unui fapt istoric desfășurat în plan intern în primele decenii ale secolului al XX-lea și care impune modificarea Constituției de la 1866;
• prezentarea unei constituții a României din a doua jumătate a secolului al XX-lea și menționarea a două asemănări cu o altă lege fundamentală adoptată în România Mare;
• formularea unui punct de vedere referitor la implicarea României alături de o mare alianță în deceniul cinci al secolului al XX-lea și susțineți-l cu două fapte istorice.

Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, susținerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerența și pertinența argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Sinteză despre România în secolele al XIX-lea – al XX-lea

Secolul al XIX-lea se caracterizează în plan european prin afirmarea națiunilor moderne și prin lupta acestora pentru realizarea statului național. Astfel, italienii, germanii și românii s-au înscris în acest cadru, împlinirea acestei aspirații realizându-se treptat, pe fondul numeroaselor mutații care au avut loc în societate. 

Proiectat de către marii gânditori politici ai secolelor al XVIII-lea – al XIX-lea, statul român va deveni o realitate instituțională în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin alegerea lui Cuza ca domn atât în Moldova, cât și în Țara Românească, realizându-se astfel unul dintre maril…