Figuri de stil

Poezia „Leoaică tânără, iubirea”, de Nichita Stănescu, înfățișează o perspectivă originală asupra iubirii, fiind, în același timp, o artă poetică neomodernistă. Opera a fost publicată în anul 1964 în volumul de poezii cu titlul „O viziune a sentimentelor”, semnat de Nichita Stănescu. Având în vedere faptul că scriitorul se numără printre membrii generației șaizeciste, poetul valorifică inovațiile la nivel lingvistic, alături de originalitatea ideilor și a imaginilor artistice.

Titlul însuși este o metaforă a iubirii, văzută asemenea unei leoaice tinere. Datorită suplimentării apoziției „iubirea”, ea devine metaforă în prezența termenului explicativ. Această imagine simbolizează vitalitate, putere și pasiune, dar și forță spirituală. Eul liric are aceeași atitudine față de poezie și iubire, întrucât ambele au o impresionantă putere transformatoare. Realitatea perceptibilă este reconstruită, reimaginată, fiind zguduită din temelii de apariția bruscă a dragostei. În viziunea lui Nichita Stănescu, iubirea reprezintă o stare de grație a ființei umane, o veritabilă forță creatoare, întrucât se află la baza construirii lumii, asemenea cuvântului.

„Leoaică tânără, iubirea” este structurată în trei strofe, cărora le corespund trei secvențe poetice. Astfel, nașterea sentimentului erotic este înfățișată în prima secvență, iar cea de-a doua cuprinde metamorfozarea naturii, în timp ce ultima secvență poetică prezintă transfigurarea îndrăgostitului. Primul vers al poeziei r...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in