John Locke

Viziunea lui Locke asupra stării de natură, și implicit asupra naturii umane, este una mai nuanțată decât în cazul lui Hobbes, deși și el admite prezența ostilității între oameni.

Foamea, transformată în motiv continuu de îngrijorare și chiar în pasiune, este primul lucru care dovedește natura rațională a omului.

Omul are o relație conștientă cu propriul corp și cu natura.

Tot din pricina foamei, omul ajunge să muncească (diferență majoră între el și animale) și să își propună să acumuleze.