Regatul României în Primul Război Mondial

Regatul României a participat la Primul Război Mondial, deși nu chiar imediat după izbucnirea acestuia. Implicarea regatului a avut un impact pozitiv asupra configurației sale administrativ-politice, schimbându-i-se radical granițele la finalul Primului Război Mondial.

Carol I și perioada neutralității (1914-1916)

În anul 1883, România a aderat la Tripla Alianță, rămânând un membru fidel al acesteia până la izbucnirea războiului. România s-a îndepărtat treptat de această alianță, la începutul secolului XX, după ce relațiile cu Austro-Ungaria s-au agravat, motivul fiind situația românilor din cadrul monarhiei dualiste. 

După izbucnirea Primului Război Mondial, la 3 august 1914, a avut loc la Sinaia un Consiliu de Coroană. Regele Carol I, alături de alți oameni politici ai vremii, au dezbătut poziția pe care trebuie să o adopte România în război. Deși Consiliul nu are un rol hotărâtor, regele României a ținut cont de părerile oamenilor politici, alegând să declare neutralitatea țării față de război. În secret, primul ministru Ionel Brătianu a purtat tratative cu Antanta.

Astfel, a fost semnat un acord secret între guvernul de la București și Guvernul de la Sankt Petersburg la 1 octombrie 1914. Potrivit acestui acord, Rusia recunoaște României dreptul să își anexeze părțile din Austro-Ungaria locuite de români. România se angajează la rândul ei să păstreze o neutralitate amicală în război față de Rusia, până în momentul când va ocupa părțile din Austro-Ungaria locuite de români.

Atitudinea Rusiei față de România în 1914

Numir...