Real - Variantă retrasă

Prima variantă a modelelor de subiecte propuse de către reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării avea o structură puțin modificată față de cea de la Bacalaureatul de anul trecut.

Subiectul I presupunea tot un text la prima vedere, însă cele două subpuncte pe care ar fi trebuit să le rezolvi aveau o structura de tip grilă. Concert, la subpunctul A erau 10 afirmații cu patru variante de răspuns, iar tu ar fi trebuit să o alegi pe cea corectă, în timp ce subpunctul B era compus din 5 afirmații, iar aici ar trebuit să stabiliești dacă acesta sunt adevărate sau false.

Subiectul al II-lea presupunea redactarea unui text argumentativ de minimum 150 de cuvinte, iar la subiectul al III-lea se cerea scrierea unui eseu de minimum 400 de cuvinte, pornind de la una dintre operele incluse în programa școlară…

...

Subiectul I

Citește textul „Dor dur” de Tudor Arghezi.

A. Scrie pe foaia de examen numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului corect, cu privire la textul dat.

  1. Sensul substantivului stih este:
    1. fenomen al naturii.
    2. himeră.
    3. vers.
    4. veşmânt. 3 puncte
  2. Sensul adjectivului bolnavă din secvența Mi-a făcut viaţa bolnavă este:
    1. contagioasă.
    2. dificilă.
    3. izolată.
    4. scandaloasă. 3 puncte
  3. Rolul cratimei în fiecare dintre secvenţele Vorba-n fluier şi De-amintire este explicat corect, în ordine, în seria:
    1. marchează căderea unei vocale; marchează elidarea unei vocale.
    2. marchează căderea unei vocale; marchează rostirea legată a două cuvinte.
    3. marchează despărţirea a două cuvinte; marchează evitarea unui hiat.
    4. marchează elidarea unei vocale; marchează rostirea legată a două cuvinte.  3 puncte
  4. Se regăsesc mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii în ambele secvenţe din seria:
    1. Lumea plânge de necazuri; Faci cu acul fir de perle.
    2. Să-mi trec noaptea de urât; O citi şi o să vie.
    3. Te alinţi cu zări ce mint; Şi pentru că nu am ştire.
    4. Tu-ţi pui gândul pe atlazuri; Ca un şarpe ce se zbate.  3 puncte
  5. În versurile Lumea plânge de necazuri,/Tu-ţi pui gândul pe atlazuri/Şi, de dor de vânt şi mierle,/Faci cu acul fir de perle.//Îţi ungi rănile cu-argint,/Te alinţi cu zări ce mint/Şi-ţi faci cugetul hotar/Între înger şi măgar. primele figuri de stil sunt, în ordine:
    1. comparaţie, epitet, metaforă.
    2. epitet, metaforă, enumeraţie.
    3. metaforă, enumeraţie, metaforă.
    4. personificare, epitet, metaforă.  3 puncte
  6. Două motive literare prezente în textul dat sunt:
    1. amintirea, copilul.
    2. perla, îngerul.
    3. poetul, trecerea timpului.
    4. suferinţa, focul.  3 puncte 
  7. Din punct de vedere prozodic, în penultima strofă, există:
    1. rimă împerecheată, ritm trohaic, măsura de 7-8 silabe.
    2. rimă împerecheată, ritm iambic, măsura de 7-8 silabe.
    3. rimă împerecheată, ritm iambic, măsura de 8 silabe.
    4. rimă încrucişată, ritm trohaic, măsura de 8 silabe.  3 puncte
  8. Dimensiunea temporală a imaginarului poetic se conturează în versul:
    1. Potrivind, ascuns de lună.
    2. Suferind de cinci păcate. 
    3. Mi-a lăsat viaţa năucă.
    4. Să-mi trec noaptea de urât.  3 puncte
  9. O idee poetică regăsită în prima strofă a poeziei este:
    1. bucuria generată de o viaţă trăită plenar, prin cântec şi poezie.
    2. bucuria generată de constatarea că timpul este ireversibil. 
    3. conştientizarea irosirii timpului prin creaţii care pun accentul pe formă.
    4. conştientizarea stării meditative pe care o resimte orice creator. 3 puncte
  10. Atitudinea transmisă în ultima strofă este de:
    1. optimism.
    2. pesimism.
    3. revolt…

...

Subiectul al III-lea


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui roman al experienţei studiat. 

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;

– comentarea a două secvențe relevante pentru tema romanului studiat;

– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru romanul studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relaţii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.). 

Răspuns:

Pentru o rezolvare corectă poți opta pentru opera Maitryi de Mircea Eliade - Particularități ale unui roman al exp…

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in