Subiectul I

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Conflictul dintre domnitori și boieri a dominat dezvoltarea politică internă a Principatelor o bună parte din secolul al XVII-lea. [...] O provocare atât pentru domnitori, cât și pentru boieri era extinderea așezărilor grecilor [...] în ambele Principate. Nou-veniții, care își foloseau rețelele de protectori financiari și politici de la Constantinopol, au cumpărat moșii, dobândind astfel statut de boieri, și au pătruns în scurt timp în instituțiile politice. Boierii români au dat dovadă de o solidaritate remarcabilă și au combătut această competiție pentru pământ și funcții. [...] La jumătatea secolului, doi domnitori – Matei Basarab în Valahia (1632-1654) și Vasile Lupu în Moldova (1634-1653) – au consolidat puterile domnești. Ei și-au atins scopul prin metode diferite. Matei Basarab a consolidat puterea centrală cooperând cu boierii din Țara Românească. Le-a [...] câștigat sprijinul pentru propriile proiecte, îngăduindu-le să participe mai mult la conducerea țării prin convocări frecvente ale Adunărilor de Stări. [...] În schimb, Vasile Lupu a stabilit un regim autoritar ca instrument necesar realizării ambițiilor sale de a domni asupra ambelor Principate și de a fi principalul protector al Răsăritului ortodox. S-a aliat cu clasele superioare grecești și și-a asigurat avantajul economic al acestora încurajându-le să cumpere sate și încredințându-le colectarea și păstrarea taxelor statului.” (K. Hitchins, Scurtă istorie a României)

B. „Războiul care a izbucnit odată cu asediul Vienei de către otomani în 1683 și care s-a încheiat cu Pacea de la Karlowitz în 1699 a afectat profund Principatele. [...] Implicațiile [...] acestor evenimente nu i-au ocolit pe domnitorii și pe boierii din Moldova și Valahia. Domnitorul Șerban Cantacuzino (1678-1688) din Țara Românească a încercat [...] să se separe de Imperiul Otoman printr-un pact de alianță cu Austria. Cu toate acestea, era precaut în fața planurilor Austriei de expansiune la sud de Carpați [...], cultivând [...] relații mai apropiate cu Rusia ca o contrapondere față de Austria. A murit înainte să fie semnat tratatul cu Austria, însă urmașul său, Constantin Brâncoveanu (1688-1714), i-a continuat inițiativa. La început [...] a fost convins că doar Imperiul Otoman oferea Țării Românești cea mai bună garanție a existenței sale ca stat de sine stătător. Drept urmare, s-a folosit de grupurile de interese ale sultanului pentru a-și menține integritatea teritorială și, nu mai puțin important, pentru a-și asigura propriul mandat, chiar în timp ce negocia cu austriecii și cu rușii schimbarea statutului juridic al Principatului.” (K. Hitchins, Scurtă istorie a României)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

  1. Numiţi un domnitor precizat în sursa B
  1. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la boieri.
  1. Menţionaţi cele două state românești la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
  1. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că domnul instaurează un regim autoritar.
  1. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
  2. Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la implicarea românilor în relațiile internaționale de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității, în afara celor la care se referă sursele A și B.
  3. Menţionaţi o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, la sfârșitul secolului al XIV-lea și în secolul al XV-lea.

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in