Mitul strigoiului

În mitologia românească, strigoiul reprezintă spiritul malefic al unei persoane decedate, care, în timpul nopții, părăsește mormântul răposatului și ia diferite forme (fantomă sau animal), cu scopul de a-i ataca și a-i răni pe cei vii. Pentru daci, strigoiul era însăși imaginea răului, suflete nedemne de a pătrunde în „Împărăția lui Zamolxis”. Acesta are puterea de a controla gândurile și mișcările victimei sale.

Mitul strigoiului apare în nuvela „Domnișoara Christina”, de Mircea Eliade. Marcând îndreptarea scrierilor lui Eliade către sfera fantasticului, opera pune mitul strigoiului pe seama unei tinere femei, ucisă în timpul Răscoalei de la 1907, în Câmpia Dunării. Fascinat de moartea prematură, Eliade a creat personajul Christinei, o tânără aristocrată cu obiceiuri profund neortodoxe, ucisă violent în timpul revoltei țăranilor. Esența ei este dorința nestăvilită de a-și recăpăta forma umană, trupul pierdut, ș...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in