Perspectiva narativă

Mircea Eliade, autorul romanului „Maitreyi”, a fost și rămâne una dintre cele mai marcante personalități române. Scrierea de ficțiune a reprezentat doar una dintre nenumăratele preocupări ale lui Eliade, care a fost deopotrivă istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filozof și profesor universitar. El a fost pasionat de studiul limbilor străine, științele naturii, ocultism, antropologie și, bineînțeles, de istoria religiilor lumii, pe care a sintetizat-o în volumele sale celebre, sub titlul „Istoria ideilor și credințelor religioase”. Autor a treizeci de volume științifice, opere literare și eseuri filosofice și a circa 1200 de articole și recenzii cu diverse tematici, opera lui Mircea Eliade ar ocupa mai mult de 80 de volume. 
„Maitreyi” este un roman modern, subiectiv, apărut în perioada interbelică.

Opera se definește ca roman al existenţei, întrucât prezintă în mod autentic trăirile intense ale personajelor, care trec prin experienţe decisive. Acesta este şi un roman al experienței și al autenticităţii, întrucât redă elemente din sfera realului: jurnalul din India al lui Eliade, personaje reale, scrisori. Prima publicare a romanului a avut loc în anul 1933 la Bucureşti. Acesta este inspirat dintr-o întâmplare reală, și anume, înfiriparea unei idile între Eliade și Maitreyi Devi, o poetă și romancieră născută în Bengalul de Vest.

Perspectiva narativă a unui text literar epic reprezintă punctul de vedere din care naratorul relatează evenimentele petrecute. Ea se află într-o relaţie de interdependenţă cu tipul naratorului şi cu felul naraţiunii. În plus, perspectiva narativă arată relația dintre narator și universul operei respective, presupunând trei tipuri de raportare la personaj: „din spate”, în care naratorul ştie totul despre personaj; „împreună cu”, unde naratorul ştie tot atât cât știe și personajul, precum și viziunea „din afară”, în care naratorul este un simplu martor și cunoaște  mai puţin decât personajul.

În proza modernă (categorie în care se încadrează și romanul de față) sunt cultivate cu precădere ultimele două tipuri de viziuni. Așadar, în „Maitreyi” avem de-a face cu viziunea „împreună cu”, întrucât naratorul se identifică cu personajul principal al romanului. El adoptă punctul de vedere...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in