Fântâna dintre plopi

„Fântâna dintre plopi” este o povestire în ramă scrisă de Mihail Sadoveanu și publicată în anul 1928 în volumul de povestiri intitulat „Hanu’ Ancuței”. Hanul are rol simbolic, el servind drept loc de trecere, refugiu, cerc magic al poveștilor istorisite de călătorii ce poposeau acolo. Opera de față reprezintă cea de-a patra povestire din cadrul volumului.

Fiind o povestire, deci o operă epică, „Fântâna dintre plopi” are acțiune și personaje, iar întâmplările pot fi dispuse pe momentele subiectului. În expozițiune sunt stabilite atât timpul, cât și locul acțiunii: „acum două zeci și cinci de ani”, „tot aici, la han”.  Un călăreț necunoscut se îndreaptă către Hanul Ancuței. Pe măsură ce se apropie, chipul lui devine tot mai clar: era vorba despre Neculai Isac, căpitan de mazili, prieten cu Ioniță, comisul. Autorul realizează, pe scurt, un portret al protagonistului: „om buiac și ticălos”, „umblam și neguțam vinuri”. Statutul său social era acela de mic boier („purta ciubote de iuft cu turetci înalte și ilic de postav cu nasturi rotunzi de argint”, „cu o blăniță cu guler de jder”). Neculai Isac era un om în vârstă, dar nu-și pierduse farmecul. Singurul aspect care-i dădea un aer oarecum t...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in