Marga

„Fântâna dintre plopi” este cea de-a patra din cele nouă povestiri cuprinse în volumul intitulat „Hanu Ancuței” și scris de Mihail Sadoveanu. Publicat pentru prima dată în anul 1928, volumul prezintă un punct important de legătură între toate cele nouă povestiri: Hanul Ancuței, un loc de trecere, dar și de întâlnire a drumeților veniți din toate colțurile lumii, „încărcați” cu diverse povești interesante.

Una dintre aceste povești este „Fântâna dintre plopi”, ai cărei protagoniști sunt Neculai Isac, căpitan de mazili și negustor de vin, și Marga, o frumoasă țigăncușă dintr-o șatră ce poposise în regiune. Personaj principal, feminin, unidimensional și linear, Marga este caracterizată atât în mod direct (mai ales de către Neculai Isac, dar și prin autocaracterizare), cât și în mod indirect, trăsăturile ei desprinzându-se din vorbele și faptele personajului.

Prima apariție a Margăi în textul de față se petrece brusc, personajul-narator (Neculai Isac) fiind luat prin surprindere de prezența ei. Ea este caracterizată direct de către acesta, drept „o fetișcană cu fusta roșă”. Atât înfățișarea, cât și acțiunile ei, indică faptul că Marga este tânără, încă o copilă, cu gesturi tinerești, pline de energie și vital...