Momentele subiectului
Apartenența operei „Baltagul” la romanul tradițional este subliniată de afirmația lui Jean Ricardou: „romanul clasic este povestirea unei aventuri, în vreme ce romanul modern este aventura povestirii”. Acțiunea romanului sadovenian este caracterizată de linearitate, cu episoade narative bine conturate, ce se succed logic și cronologic.
Subiectul este o însumare a întâmplărilor și situațiilor semnificative din existența eroilor urmărind cele cinci momente în succesiunea lor: expozițiunea (prezentarea satului de munte și a familiei Lipan), intriga (decizia de a porni în căutarea soțului dispărut), desfășurarea acțiunii (pregătirile și drumul parcurs pentru descoperirea adevărului), punctul culminant (întreprinderea actului justițiar) și deznodământul (pedepsirea vinovaților și înfăptuirea planurilor de viitor).
Subiectul romanului „Baltagul” cuprinde secvențele introductive și finale ale creației sadoveniene și anume incipitul (precizează atât timpul, spațiul și personajele, cât și comentariile preliminare ale naratorului) și finalul (precizează sfârșitul acțiunii cu o posibilă rezolvare a conflictului). Incipitul este de tip clasic, rezumând o legendă cosmologică cu funcții multiple, integrând cosmic existența muntenilor și schițând un portret al personajului colectiv – ciobanii, înzestrați cu o inimă ușoară și introduce în același timp personajul absent al romanului – Nechifor Lipan. Finalul reprezintă planurile de viitor ale Vitoriei și urmarea cursului firesc al vieții muntenilor „de sub brad”.
Expozițiunea
Expozițiunea, partea introductivă a romanului precizează locul, timpul și personajele. În cadrul expozițiunii dezvoltate este surprinsă existența satului de munte, Măgura Tarcăului și prezentarea familiei Lipan. Nechifor Lipan, capul familiei, pornise spre târgul de la Dorna să vândă și să cumpere oi. Vitoria, soția lui Nechifor Lipan, este neliniștită de întârzierea soțului ei. Atât semnele rele, cât și visul prevestitor îi amplifică teama femeii. Vitoria îl cheamă pe Gheorghiță, fiul ei, pentru a pleca la drum în căutarea lui Nechifor. În expozițiune sunt de asemenea descrise atât obiceiurile muntenilor, transhumanța, cât și faptul că muntenii se conduc după semnele vremii și ritmul naturii.
Expozițiunea, această secvență textuală introductivă, specifică atât contextul situațional al acțiunii, loc, timp și spațiu ( viața muntenească din Moldova la începutul veacului XX), cât și personaj...
