Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. S-a născut în data de 5 noiembrie 1880 la Pașcani, iar cariera sa impresionantă avea să se întindă pe o perioadă de 50 de ani. Distingându-se drept unul dintre cei mai prolifici prozatori români, Sadoveanu rămâne în amintirea românilor în special datorită romanelor sale istorice și de aventuri.

Mihail Sadoveanu | Opere incluse în programa pentru Bacalaureat

  • Hanu-Ancuței (1928)
  • Baltagul (1930)

Mihail Sadoveanu | Opere

Opera lui Mihail Sadoveanu este monumentală, curpinzând în total peste o sută de volume. Cele mai cunoscute și semnificative opere ale lui Sadoveanu sunt, după cum urmează:

  • Șoimii (1904)
  • O istorie de demult (1907)
  • Apa morților (1911)
  • Neamul Șoimăreștilor (1915)
  • Umbre (1919)
  • Strada Lăpușneanu (1921)
  • Oameni din lună (1923)
  • Ți-aduci aminte (1923)
  • Țara de dincolo de negură (1926)
  • Dumbrava minunată (1926)
  • Dimineți de iulie. Stigletele (1927)
  • Împărăția apelor (1928)
  • Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă (1929)
  • Depărtări (1931)
  • Creanga de aur (1933)
  • Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933)
  • Nopțile de Sânziene (1934)
  • Viața lui Ștefan cel Mare, biografie (1934)
  • Cuibul invaziilor (1935)
  • Valea Frumoasei (1938)
  • Frații Jderi (1935-1942)
  • Divanul persian (1940)
  • Anii de ucenicie (1944)
  • Caleidoscop (1946)
  • Nada Florilor (1951)
  • Nicoară Potcoavă (1952)

Mihail Sadoveanu | Date despre autor

A urmat studiile Facultății de Drept de la București, iar în anul 1897 își face deja debutul literar în revista bucureșteană „Dracu”. Un an mai târziu, începe colaborarea la foaia „Viața nouă”, alături de Gala Galaction, Tudor Arghezi și alții. Debutul editorial are loc în 1904, cu patru volume simultan: „Povestiri”, „Dureri înăbușite”, „Crâșma lui Moș Precu” și „Șoimii”. Drept urmare, Nicolae Iorga, care a remarcat interesul vădit al scriitorului pentru istorie, a denumit anul 1904 „anul Sadoveanu”.

Activitatea lui Sadoveanu a fost deosebit de bogată și nu s-a rezumat la a scrie. În anul 1910, el este desemnat director al Teatrului Național din Iași, iar în 1919 editează revista „Însemnări literare” alături de Tudor Arghezi. În anul 1921, Sadoveanu devine membru al Academiei Române. De asemenea, cu ocazia instaurării regimului comunist în România, Sadoveanu adoptă noile norme impuse, drept pentru care devine președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale (cea mai înaltă funcție politică ocupată de un scriitor român în timpul regimului comunist). În anul 1955, este onorat cu titlul de Erou al Muncii Socialiste. Mihail Sadoveanu a primit Premiul Lenin pentru Pace în 1961.

Opera sa înglobează trei etape: o etapă sămănătoristă (cea de început, care cuprinde nuvele și povestiri), o a doua etapă, mitico-simbolică, aparținând perioadei interbelice („Creanga de aur”, „Divanul persian”), precum și o ultimă fază, corespunzătoare realismului socialist, manifestată după instaurarea regimului comunist în România. Stilul său literar a fost puternic influențat de personalitatea, experiența de viață și contextul în care scriitorul a trăit. Opera lui este caracterizată, printre altele, de aplecarea asupra vieții tradiționale și a societății patriarhale a satului românesc. O altă caracteristică este recurgerea lui Sadoveanu la tipuri literare. Tudor Vianu a remarcat portretizarea de către Sadoveanu a țăranului român drept „un tip superor de om, un om eroic”. El creează, de asemenea, tipologii de înțelepți populari, ale căror opinii privind existența sunt de o natură umanistă, adesea în contrast cu principiile raționalismului caracteristic culturii occidentale. Este important de reținut că Mihail Sadoveanu este creatorul romanului istoric românesc.
 

 

Mihail Sadoveanu
Produsele noastre pentru Mihail Sadoveanu