Povestea Dochiei și ursitorile de Mihai Eminescu

Povestea Dochiei și ursitorile este un poem de inspirație folclorică ce poartă semnătura lui Mihai Eminescu, fiind scris între anii 1879-1880.

Opera face trimitere la etnogeneza poporului român, îmbinând teme precum natura, iubirea și războiul. Eminescu aduce în discuție legenda Dochiei, aceasta fiind prezentată ca o zână frumoasă și veșnic tânără, care din cauza geloziei altor popoare rămâne văduvă. În text este inclus și motivul teiului, care simbolizează ciclul continuu al vieții, dar și motivul ursitoarelor, cărora Dochia le cere să-i dăruiască fiului ei „Viață fără moarte” și „tinereță fără bătrâneță”, calități pe care nu le-au mai dăruit nimănui.

Pentru a recepta mai bine mesajul poemului și viziunea despre lume a autorului, echipa Liceunet ți-a pregătit un comentariu care conține atât detalii despre conținut, cât și informații despre semnificația titlului, elementele de versificație sau apartenența la curentul literar.